Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” Bucureşti (INBI MB), în calitate de promotor al proiectului „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”, a încheiat un protocol de colaborare cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, prin care acesta se alătură proiectului, în calitate de Spital Pilot.
Potrivit unui comunicat de presă remis luni, 28 februarie, proiectul „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România” contribuie la consolidarea sistemului de sănătate prin propuneri de politici de sănătate publică. Acesta abordează integrat unele dintre cele mai serioase probleme din Europa și de la nivel global: infecţiile asociate asistenţei medicale şi rezistenţa la antimicrobiene, care au consecinţe severe nu numai pentru sănătatea umană şi animală, ci şi pentru întreaga societate, devenind o problemă de sănătate publică generală, care necesită acţiune urgentă şi coordonare intersectorială.
Fenomen ”amplu și foarte grav”
La conferința de presă online organizată cu ocazia semnării protocolului de colaborare au participat peste 20 de profesioniști din domeniul sănătății și jurnaliști.
Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, Dr. Cătălin Apostolescu, a declarat în cadrul conferinței: „Fenomenul rezistenței la antimicrobiene este un fenomen amplu și foarte grav. E foarte posibil ca în puțini ani, chiar în cursul vieții noastre, să asistăm la pierderea tuturor antibioticelor. Și, dacă pierdem antibioticele, pierdem nu doar tratamentul infecțiilor, ci pierdem o foarte mare parte din medicina modernă, pentru că, practic, antibioticele sunt temelia pe care sa construit actuala medicină modernă.”
Directorul Medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, Dr. Adrian Marinescu, a afirmat: „Legat de infecţiile asociate asistenţei medicale, e clar că realitatea înseamnă un procent mult mai mare decât am avut în România. De exemplu, în secțiile de terapie intensivă din Europa, un procent de 8% se consideră că este un procent bun. Dacă ne gândim la faptul că în România, de multe ori, în terapie intensivă raportarea înseamnă sub 1%, este evident că ori nu avem infecții asociate asistenței medicale – lucru care categoric nu este real – ori suntem cu o subdiagnosticare evidentă. Cred că este important să avem mai întâi realitatea și de aici să plecăm.”
Managerul de proiect, Prof. univ. dr. Sorin Aramă, a atras atenția că: „Timp de decade întregi, noțiunea de infecție nosocomială a fost asociată în mentalul colectiv cu noțiunea de malpraxis. Trebuie să schimbăm o paradigmă. Noi suntem înconjurați de bacterii, noi avem bacterii în corpul nostru, pe tegumentul nostru, noi nu putem fi sterili, nu există noțiunea de individ steril”.
Strategia propusă de proiect urmăreşte alinierea demersului țării noastre la cerinţele internaţionale privind IAAM şi utilizarea de antibiotice, prin adoptarea Strategiei OMS şi a recomandărilor europene.
Proiectul „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România” este realizat în parteneriat cu Institutul Norvegian de Sănătate Publică și are sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, de la care s-au achiziționat servicii de expertiză tehnică. Proiectul este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – Provocări în sănătatea publică la nivel european. Bugetul proiectului este de 1.741.154 de euro.
(Redacția)
