Se caută translatori de limbă ucraineană

Europarlamentarul UDMR Vincze Lorant a declarat joi, pentru www.agerpres.ro, că a solicitat ajutorul Parlamentului European (PE) pentru a fi alocate fonduri, cel mai probabil prin Serviciul de asistenţă externă al Uniunii Europene, în vederea recrutării de translatori de limbă ucraineană, după ce a constatat că atât la graniţa cu România, cât şi la cea cu Ungaria, unde fluxul de refugiaţi este mare, există dificultăţi de comunicare, uneori cu consecinţe grave.
„Am vorbit cu preşedintele Parlamentului European pentru că a fost un aspect, poate la prima vedere nu cel mai important, dar comunicarea lingvistică cu refugiaţii este o problemă, pentru că atât în România, cât şi în Ungaria există o lipsă a translatorilor, nu există nicio modalitate ca ei să fie plătiţi de comunitatea locală, de primărie, de consiliul judeţean. Totul este organizat pe bază de voluntariat, şi foarte bine că foarte mulţi sunt voluntari, dar acest serviciu de interpretare ar trebui să funcţioneze 24 de ore din 24 la punctele de trecere a frontierei şi la spitalele de urgenţă. Ar trebui un serviciu asigurat. Aici am cerut ajutorul Parlamentului European, probabil prin Serviciul de asistenţă externă al UE, să se aloce fonduri pentru a se recruta translatori de limbă ucraineană, pentru că trebuie să ne pregătim pentru o perioadă mai lungă în care este primordial să fim capabili să comunicăm”, a declarat Vincze Lorant.
El a precizat că problema translatorilor e mai puţin relevantă în Republica Moldova, Slovacia şi Polonia, unde există numeroşi vorbitori de limbi slave, dar pentru România şi Ungaria este o necesitate.
„Sper să găsim o soluţie. Pot confirma că suportul UE pentru a întâmpina aceşti refugiaţi, pentru a le oferi acel adăpost cât timp au nevoie şi să fie apoi îndemnaţi spre destinaţia finală, este extrem de important. România şi Ungaria, dar şi celelalte ţări au dovedit că sunt deschise, că primesc refugiaţii, dar solidaritatea europeană ar trebui să se manifeste prin acordarea de fonduri acestor ţări cât mai repede pentru că situaţia de pe teren se va înrăutăţi, probabil, în perioada următoare”, a spus Vincze.
Deputatul european a precizat că a fost la graniţa maghiaro-ucraineană şi româno-ucraineană şi că a rămas plăcut surprins că în ambele ţări refugiaţii vin şi găsesc condiţii foarte bune.
„Am văzut o colaborare exemplară între Poliţia de Frontieră, autorităţile locale, judeţene, cele pentru Situaţii de Urgenţă, prefectură, laolaltă cu organizaţiile de ajutorare. Fără ei nu ar fi fost posibil să primim atâţia oameni (…) Majoritatea celor care tranzitează vin cu maşinile, nici nu opresc, ci pleacă spre Occident. Cei care vin pe jos stau acolo 24- 48 ore până când li se găseşte următoarea destinaţie. Sunt oameni care ştiu exact unde să meargă, Italia, Franţa, unde au rude. Pentru cei care ştiu unde se duc, se organizează transportul lor. Rămân cei care nu au o destinaţie precisă şi sunt organizaţii internaţionale care îi preiau, care organizează să fie primiţi în Germania, Spania, Italia, de unde sunt trimise autocare. Este un flux continuu, un circuit foarte bine organizat. Dar eu cred că suntem la început. Primul val au fost oamenii înstăriţi, cu maşini bune, cu bani, care aveau o destinaţie precisă. Acum cred că vine clasa mijlocie, oameni care totuşi au posibilităţi, dar au trebuit să-şi împacheteze întreaga viaţă într-o singură valiză, iar greul de-abia urmează”, a arătat eurodeputatul.
Vincze Lorant a subliniat că unii primari din Ucraina, din zona de graniţă, susţin că ar mai fi cam o jumătate de milion de refugiaţi acolo, nefiind toţi înregistraţi, care ar putea să treacă frontiera în cazul extinderii conflictului armat.
„În Transcarpatia, de exemplu, cam jumătate dintre locuitorii băştinaşi sunt deja plecaţi, iar casele lor sunt încuiate. Refugiaţii sunt cu peste 40% mai mult decât numărul locuitorilor oraşului respectiv. Cea mai mare provocare este ca această masă de oameni de acolo să fie cumva hrănită, pentru că aprovizionarea zonelor din Ucraina este foarte problematică, nici combustibil nu este, nici hrană nu e întotdeauna. Utilităţile sunt cum sunt, vorbim de electricitate şi apă, iar dacă frontul se apropie, un alt val de oameni va veni tot în zona ucraineană şi trebuie să fim pregătiţi că vor trece graniţa, dacă este nevoie, sau dacă acolo nu mai au de mâncare”, a mai precizat europarlamentarul UDMR.

(www.agerpres.ro)