”Istoria se învață (și) la muzeu”, primul program de pedagogie muzeală destinat liceenilor

3 aprilie 2022

Perioada de desfășurare: martie – mai 2022.

Participați: 150 de elevi și 3 cadre didactice (profesori de istorie).

Organizator: Secția de Istorie a Muzeului Județean Mureș.

Parteneri educaționali: Liceul Teoretic “Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș și Liceul Teologic Romano-Catolic „II. Rákóczi Ferenc”.

Programul a fost conceput pe baza programei școlare pentru disciplina Istorie și a expoziției tematice „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”, deschisă la Secția de Etnografie și Artă Populară a muzeului. Programul este împărțit în 3 ore de curs – 3 întâlniri pentru fiecare grup de elevi: prima oră se va desfășura în sala de clasă, a doua oră se va desfășura la Secția de Etnografie și Artă Populară din Palatul Toldalagi și ultima oră se va desfășura la Secția de Istorie și Arheologie din Cetatea Târgu Mureș.

Munca educaţională este un sector important al ofertei Muzeului Județean Mureș. Pe lângă ghidajele obişnuite, oferim programe special create pentru copii, cu tradiție la Secția de Științele Naturii, Secția de Etnografie și Artă Populară și la Centrul de Cercetare a Limesului Roman. Elevii vizitatori sunt implicați activ în procesul de cunoaștere, atât la nivel cognitiv cât și la nivel afectiv prin vizitarea muzeului și participarea la ateliere creative, în mod organizat, de către grupuri elevi însoțiți de cadrele didactice, concepute în baza parteneriatului încheiat între școală și muzeu.

Secția de Istorie a muzeului desfășoară în perioada martie – mai 2022 cel mai nou proiect-pilot de pedagogie muzeală pe care l-am numit Istoria se învață (și) la muzeu și care are ca scop lărgirea spectrul de cunoștințe dobândite de elevi la disciplina de istorie – respectiv istorie locală, în afara programei școlare și a sălii de curs. Dorim să ne concentrăm atenția asupra unei noi dimensiuni de predare a istoriei, în care nu se pune accentul pe evenimentele politice și diplomatice, ci pe o abordare umanistă a istoriei, la nivelul soldatului obișnuit, al cetățeanului, al săteanului și al omului de rând. Metodele de pedagogie de muzeală folosite îmbină jocul de situație, dramaturgia, scrierea creativă și jocul de rol, pentru o experiență cât mai autentică și pentru a încuraja participarea activă a elevilor.

Programul are la bază expoziția tematică a Muzeului Județean Mureș „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”, deschisă în 2021, și își propune să exploreze temele abordate în cadrul acesteia, printr-o vizită ghidată, urmată de o reflexie controlată a celor vizionate. În cadrul programului, vor fi abordate două teme majore, adaptate la programa școlară: tema Primul Război Mondial pentru elevii de clasa a XI-a și tema schimbării puterii și a tratatelor de pace pentru elevii de clasa a XII-a. În ambele cazuri, liceenii vor avea de ales din trei situații de reconstituire istorică creativă, ultima activitate a programului fiind destinată aplicării practice a uneia din cele trei situații alese pentru explorarea subiectul ales și pentru consolidarea cunoștințelor dobândite.

Programul-pilot „Istoria se învață (și) la muzeu” va consta în trei sesiuni de întâlniri – trei ore de curs pentru fiecare clasă. Primele două întâlniri vor avea ca scop pregătirea elevilor și dobândirea cunoștințelor și abilităților necesare pentru interpretarea creativă a scenetei/ jocului de rol care va face tema ultimei întâlniri, într-un mod cât mai autentic și apropiat de limbajul lor de expunere.

Prima întâlnire va avea loc în sala de curs din școală, în contextul orei de istorie. Astfel, elevii vor fi familiarizați cu scopul și programul acțiunii, vor alege subiectul scenetei și vor continua învățarea materiei predate de data acesta de către muzeograful / cercetătorul responsabil, în colaborare cu cadrul didactic. Cea de-a doua sesiune va consta într-o vizită ghidată la expoziția „Mureșeni în tranșeele Marelui Război” în Palatul Toldalagi, la Secția de Etnografie a Muzeului. Iar cea de-a treia întâlnire și ultima va avea loc în clădirea din Cetatea Târgu Mureș a muzeului, la Secția de Istorie și Arheologie și va consta în participarea activă a elevilor la un joc situational. La sfârșitul acestei ședințe, va avea loc evaluarea ei și a întregii acțiuni.

În plus față de metodele folosite, muzeul va pune la dispoziția elevilor și o serie de mijloace necesare actului didactic, respectiv documente suport din perioada Primului Război Mondial.

Prima temă propusă care va putea fi realizată prin metoda scrierii creative este legată de comunicarea evenimentelor obișnuite de pe front către cei de acasă: decesului sau rănirea unui soldat. Regulamentul militar prevedea ca preotul militar al regimentului să fie responsabil de informarea familiilor, în limita posibilităților.

Spre exemplu: primirea sau redactarea de scrisori de la un capelan de campanie, camarad, soție, părinți sau de la un ofițer, redactarea unei telegrame oficiale de la cartierul general al armatei ș.a.m.d. Se vor avea în vedere în evaluarea acestei componente autenticitatea istorică a situației, acuratețea conceptelor utilizate și limbajul utilizat.

Soldații din Primul Război Mondial puteau scrie scrisori familiilor lor doar în „timpul liber”, adică în pauzele dintre bătălii. Dar acest lucru nu era de la sine înțeles, deoarece armata era o reflectare a societății din acea vreme, în care aproximativ 80% din populație trăia la sate, iar majoritatea erau analfabeți. În plus, opțiunile lor erau limitate, deoarece exista o cenzură atât în armată, cât și în spatele frontului, și era imposibilă comunicarea unor informații coerente despre situația exactă a armatei sau a soldatului. În acest scop, era folosită așa-numita carte poștală de tabără – o carte poștală deschisă, în care puteau fi scrise doar câteva rânduri.

O altă temă care va fi abordată este legată de aspecte din viața de zi cu zi a populației civile în timpul războiului: rechiziții, maximizarea prețurilor și impunerea de restricții. După cum știm, în timpul Primului Război Mondial, toți beligeranții au impus restricții pentru a putea asigura aprovizionarea armatei și a populației civile. Acest lucru a însemnat maximizarea prețurilor, introducerea unui sistem de raționalizare, introducerea zilelor fără carne, rechiziționarea și, bineînțeles, tensiuni între autorități și populație și între diferitele grupuri sociale.

Printre situațiile de reconstiture istorică creativă amintim comunicare de către preotul satului privind noile restricții, argumentele funcționarului public privind necesitatea rechiziției, apărarea unei mame împotriva rechiziției, nemulțumirea populației privind zilele fără carne etc.

Ultima temă propusă în cadrul jocul de rol va fi legată de reconstituirea unor momente istorice privind crearea păcii, respectiv, discursurile de la conferința de pace ale lui I. C. Brătianu – primul ministru al României și ale lui Apponyi Albert – delegat al Ungariei, și negocierile informale și formale româno-maghiare din toamna anului 1918.