Educația incluzivă, o provocare și o necesitate

Funcția de director într-o școală cu educație incluzivă este foarte importantă pentru profesori și elevi, în contextul accesării de proiecte europene și nu numai. Incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă este un proces complex. Educaţia incluzivă implică ridicarea tuturor barierelor în învăţare şi la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere şi marginalizare. Am ales să vă oferim un interviu cu Anișoara Moga, director al Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă nr. 1, o școală în mișcare.

Reporter: Despre educație s-a vorbit și se vorbește mult și, totuși, nu este suficient, în special atunci când se impun cerințe educative speciale. Formați o comunitate de psihopedagogi care modelează o societate incluzivă.  Care este obiectivul principal al Centrului?

Anișoara Moga: Obiectivul prioritar al Centrului Școlar este  facilitarea accesului la educaţie a elevilor cu nevoi speciale, din  municipiul Târgu Mureș, orașul Iernut și din zonele limitrofe ale acestora. Astfel centrul nostru  reprezintă, la nivel judeţean, o verigă importantă în flexibilizarea sistemului educaţional pentru a răspunde nevoilor variate,  complexe şi specifice ale elevilor cu nevoi speciale. De oferta centrului, beneficiază elevii  cărora, din cauza unor condiții medicale specifice, le este îngreunat progresul  în dezvoltare și necesită diferite metode și tehnologii asistive. La fel și elevii rămași repetenți de mai multe ori din învățământul de masă, din cauza problemelor  comportamentale și sociale.

Reporter: O școală incluzivă pune accent pe progresul individual și nu pe diferențele dintre elevi. Ce nevoi au acești copii?

A.M.:  Nevoia acestor elevi  este o  ofertă educaţională specială această fiind definită ca o ofertă suplimentară sau complementară, adaptată particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite dizabilități , precum și o asistență complexă. Centrul nostru se diferențiază de școlile generale, prin prezența unei personal specializat în psihopedagogie,  în psihologia copilului și în kinetoterapie. La școală, în prezent sunt 217 elevi, în 24 de clase. Din aceștia 139 severi, respectiv 17 clase. Scopul principal al acestor demersuri este integrarea elevilor în primul rând în  clase,  apoi într-o comunitate școlară prin diferite parteneriate și în final o integrare socială prin diferite proiecte.

Reporter: Ce ajută cu succces la realizarea cu succes a acestui scop?

A.M.: În sprijinul realizării cu succes  a acestui scop sunt demarate diferite activități educative şcolare şi extraşcolare. Acestea au rolul de a fi spaţiul aplicativ care permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ. Educația nonformală care vine în completarea educaţiei formale sau informală este de fapt un agent cheie al asigurării coeziunii sociale.

Reporter: Ce activități școlare aveți?

A.M: Ca și activități educative şcolare şi extraşcolare avem Ziua Educației,  Ziua profesorului, Săptămâna  Muzicii și poeziei maghiare / română, Atelierele de anotimp, Sărbătoarea Națională a României, Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități, Sărbătorile de Crăciun și Pascale, Ziua copilului, Rusaliile, Bradul nostru de la Cetatea Medievală în parteneriat cu Asociația Interact, Ziua Culturii Naționale, Festivalul  național Descopăr frumosul din mine, Proiectul Educativ național Citește-mi 100 de povești, Proiecte Educative Mic grădinar și  Zâmbet de copil, Concursurile școlare: Muzică, zâmbete și… poezie , Harmatcsepp, Exploratorii în naturăși Természetjáró kisokos, Concurs  de literație „Accepting diversity”- Cluj Napoca, Concurs de recitare  Lumea Noastră’– Sfîntu Gheorge, Concursul  artistic Bucuria Nașterii Domnului Sibiu,

Reporter La începutul lunii ați avut un amplu eveniment de diseminare a rezultatelor proiectelor Erasmus, la care au fost invitați inspectorii de specialitate din cadrul ISJ Mureș, directorii și directorii adjuncți ai Centrelor Școlare Incluzive din județ și directorul CJRAE Mureș.

A.M. Da, cele două proiecte au urmărit dobândirea de competențe socio-emoționale de rezolvare a conflictelor și eficientizarea corectării tulburărilor de limbaj la copiii cu nevoi speciale.

În cadrul proiectului ,,Învățăm și muncim împreună pentru noi orizonturi’’, beneficiari au fost 16 tineri, 5 lideri de grup și 2 însoțitori, eveniment organizat la Sovata în perioada 20-27 septembrie 2021. În cadrul celor două mobilități al proiectului “Șansa mea de a vorbi corect”, grupul țintă a fost format din șase cadre didactice, care au participat la cursurile de formare “Speech Therapy: Stop the Silence” în Praga, Republica Cehă, în perioada 4-13 octombrie 2021 și „Classroom as a Stage: Using Drama in Education Process”, locația: Paris, Franța, în perioada 7-11 martie 2002, limba utilizată în perioada formării fiind engleza.

Reporter: Educația incluzivă presupune schimbarea atitudinilor, a mentalităților. Ce înseamnă o educație de calitate, în acest context?

A.M.: Scopul oricărui proces educativ este o educație de calitate, iar la noi, calitate înseamnă servicii educaţionale potrivite nevoilor  elevilor. Eficienţa acestor servicii poate fi verificată  folosindu-se  de indicatorii şcolari, cum ar fi promovabilitate, plan sau nivel de dezvoltare individualizat,  abandon şcolar,  gradul de integrare profesională.

Reporter: Toţi avem nevoie de educaţie, nu numai unii dintre noi, societatea nu este formată numai din unii oameni, ci din toţi.

A.M.: O evaluare adecvată este evaluarea potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al acestor elevi, asigurând reabilitarea, recuperarea şi compensarea dizabilității lor, în vederea atingerii unui nivel individual de dezvoltare cât mai aproape posibil de cel normal, prin priSma competenţelor  cheie vizate. Rezultatul adecvat este  dezvoltarea personalităţii elevului şi construirea competenţelor lui psihosociale știind că procesul de învăţare este mai important ca produsul, deci  vizăm  necesitatea individualizării evaluării şi demersului educaţional, accentul fiind pe autonomie personală și pe integrare socială.