Condițiile de coșmar de la Olimpiada Națională de Engleză rememorate de un elev mureșean

29 aprilie 2022

Dragoș Manoilă, elev din Târgu Mureș participant la faza națională a Olimpiadei de Limba Engleză, care a avut loc la Pitești, în perioada 17-21 aprilie, a scris vineri, 29 aprilie, pe pagina sa de Facebook, un text retrospectiv despre condițiile (mai exact despre lipsa acestora) oferite olimpicilor de către organizatorii competiției.

Redăm, în rândurile de mai jos, textul scris de Dragoș Manoilă, a cărui prestație a fost remarcabilă: locul 1 la probele scrise și locul 5 la general.

”Sunt olimpic la engleza si vreau sa imi expun si eu experienta de la Olimpiada Nationala, asa cum au facut si alti colegi de-ai mei. Am asteptat o saptamana inainte sa scriu ceva, pentru ca am vrut sa asimilez in totalitate emotiile provocate de acest concurs.

Anul acesta, olimpiada avut loc la Pitesti, intre 17 si 21 aprilie. Initial, zilele de desfasurare erau 17-22, dar probabil si-au dat si organizatorii seama ca ar fi absurd sa tii atat de multi elevi si cadre didactice insotitoare 5 zile pentru 3 probe care, in total, dureaza nu mai mult de 4 ore.

La ora 7, in dimineata zilei de 17, am plecat din oras cu un mijloc de transport pus la dispozitie de Primaria Municipiului Targu Mures, urmand ca aproximativ la 2 sa fim cazati la Hotel Carmen, in centrul Pitestiului. Problema era ca, in mod similar cu experienta colegilor din alte judete, nu am avut pranzul din acea zi asigurat, doar cina. Deci am fost nevoiti sa comandam mancare pe banii nostri. Cand sa punem pachetele comandate pe masa, am constatat ca nu le putea sustine. Dupa o scurta investigatie asupra integritatii structurale a obiectului de mobilier, am constatat cu totii ca avea un picior deja rupt si unul lipit precar. Si la capitolul „baie”, Hotel Carmen a lasat mult de dorit. Apa calda era calda uneori, iar alteori nu chiar atat de calda, iar usa de la baie nu avea cheie sau incuietoare, lucru de nelipsit avand in vedere ca era o camera de 4 persoane. Da, e adevarat, la internat sunt bai comune si da, mai demult era mai rau, dar acestea nu sunt conditii adecvate pentru o olimpiada nationala.

La 18 in aceeasi zi a inceput festivitatea de deschidere. Nu au lipsit lungile discursuri omniprezente la orice eveniment de genul, dintre care unele parca desprinse din comediile caragialiene. Din vorbele oficialitatilor, ni s-a dat de inteles ca suntem „o parte din ELITA tarii” si ca pentru toate loturile judetene conditiile sunt la fel de „bune”, toate fiind cazate la hoteluri de 3 stele, nu la internat, asa cum era stabilit initial. Dupa festivitate (care, in opinia mea, a durat mult prea mult) ne-am intors la hotel sa luam cina. In sala de mese, am primit fiecare cate o plasuta cu un ecuson, pix, carnetel etc, dar si 2 carti (unul dintre sponsori era Editura Paralela 45). Una dintre ele era cu exercitii de gramatica si vocabular in engleza (sub nivelul de pregatire de clasa a 12-a), iar cealalta, o carte in romana fara vreo legatura cu contextul in care ne aflam acolo. Totusi, m-am bucurat, o carte e o carte.

Nu voi descrie in detaliu mancarea de la cina, nici cea de la pranz din urmatoarele zile, fiindca era mereu acelasi lucru: carne de pui cu cartofi (ori piure, ori la tava(?)), varza si zero condimente. La micul dejun „in stil american” aveam 3 felii de sunca, 3 de branza, ceva dulceata, paine si ou in diferite forme (ochi sau omleta, ambele reci si uleioase). In orice caz, mancarea este inca un aspect care a lasat de dorit.

La 6, in dimineata zilei de 18, ne-am trezit sa luam micul dejun si sa ne pregatim pentru plecarea cu autocarul spre scoala unde urma sa avem primele 2 probe (Use of English si Integrated Skills). Ajunsi la Scoala Gimnaziala „Matei Basarab” (nr. 19, asa cum este cunoscuta in Pitesti), am fost intampinati de niste voluntari care ne-au condus din frigul de afara in… FRIGUL de dinauntru (nu era incalzire). Ca sa il citez pe colegul meu din Bistrita-Nasaud, tot din clasa a 12-a, in sali era un frig de „ne inghetau mainile pe pixuri” si mi-as dori sa fie doar o exagerare. Probele s-au desfasurat relativ in regula, cu mici scapari din partea profesorilor supraveghetori, care, pana la urma, n-au nicio vina, ci cei care le-au facut instructajul.

In 19, adica marti, la ora 7, ne-am trezit din nou pentru a manca un mic dejun deplorabil si pentru a ne imbarca in autocarul care nu prea avea loc sa se miste pe strazile inguste care duceau la scoala (din cauza masinilor parcate mai mult sau mai putin legal), desi la festivitate a fost specificat ca Politia va oferi sprijin in acest sens. Se pare ca au fost doar vorbe goale. Desi am sperat ca vor porni caldura la scoala, nu au facut-o. Prin urmare, de la 9 la 12:30, cand mi-a venit randul la Speaking (proba orala), am stat in frig in sala de asteptare alaturi de alti colegi de clasa a 12-a. Dupa proba de Speaking, am fost trimis intr-o alta sala (tot de asteptare) unde ma asteptau colegii mei de lot stand pe jos (pentru ca nu erau suficiente locuri pentru toti elevii). Laitmotivul asteptarii s-a prelungit, intrucat am stat in acea sala inca jumatate de ora, pana au venit niste microbuse de inscriptionate cu “TRANSPORT COPII”, in care am intrat vreo 30 de persoane pana n-am mai avut aer sa respiram. La un moment dat, am fost intiintati de o doamna coordonator ca trebuie sa asteptam din nou, de data asta ca sa vina profesorul insotitor. Doamna coordonator nu a ezitat sa se rasteasca nu doar la noi, ci si la doamna profesoara care ne insotea, urland la telefon urmatoarele cuvinte “veniti si luati-va minorii de aici urgent”.

Nervii acestei doamne i-am intalnit si cateva ore mai tarziu, cand ne-am intors la scoala sa ne vedem rezultatele si sa depunem contestatii. Mai vreau sa mentionez ca transportul la si de la scoala l-am facut pe banii nostri, cu taxi-ul. In fine, acea doamna striga si fluiera la noi ca la animale sa depunem contestatii (daca dorim), doar ca, mai apoi, profesorii insarcinati cu solutionarea contestatiilor sa se rasteasca la elevii care au indraznit sa constate faptul ca lucrarile lor nu au fost corectate just. Printre exemple de astfel de corecturi se numara sublinieri de cuvinte sau structuri probabil prea savante pentru unii corectori, dar care apar la o simpla cautare in Cambridge Dictionary.

Dupa o zi de plimbare, a urmat festivitatea de incheiere a olimpiadei. Inarmat de data aceasta cu rabdare, am ascultat aceleasi discursuri glorificatoare la adresa Ministerului si a Inspectoratului. Realitatea este alta. Nicio vorba nu poate nega conditiile absolut mizere de cazare pentru unele loturi, organizarea sub orice critica si lipsa crasa de interes fata de noi, copiii si tinerii participanti — “o parte din elita tarii noastre”, asa cum ne-a fost spus. M-am simtit mintit pe fata de doamna care, cu zambetul pe buze, a laudat organizatorii pentru o “olimpiada perfecta”.

In ciuda acestor lucruri, m-am bucurat cat am putut de experienta si de prietenii pe care mi i-am facut. Am facut haz de necaz, dar e imperios sa luam atitudine, pentru ca urmatoarele generatii sa nu fie supuse unor astfel de conditii.”