Home / Cultură / INTERVIU cu prof. univ. dr. Iulian Boldea despre revista „Vatra”

INTERVIU cu prof. univ. dr. Iulian Boldea despre revista „Vatra”

Distribuie

Prof. univ. dr. Iulian Boldea, redactorul șef al revistei ”Vatra”, a acordat recent un interviu cotidianului Zi de Zi, pe care vă invităm să îl lecturați în rândurile următoare.

Reporter: Stimate domnule profesor universitar Iulian Boldea, în această lună aţi fost reconfirmat, în urma evaluării anuale a proiectului de management, ca redactor şef al revistei „Vatra”. Ce v-a determinat să ajungeți la conducerea revistei „Vatra”?

Prof. univ. dr. Iulian Boldea: Am devenit redactor al revistei „Vatra” în anul 1997, după o experienţă redacţională anterioară, în perioada 1986-1989, în cadrul revistei „Echinox”, revistă prestigioasă la care am avut şi calitatea de redactor-şef adjunct. Având această experienţă, câştigată în timp, în managementul cultural, am considerat că aş putea coordona revista „Vatra”, pentru a promova, în continuare, obiectivele esenţiale prin care publicaţia târgumureşeană s-a impus în peisajul publicistic naţional şi internaţional: cultul valorii, dezbaterea unor teme culturale importante, promovarea dialogului intercultural şi susţinerea tinerilor creatori. Din anul 2018 sunt, astfel, manager, redactor şef al acestei prestigioase publicaţii culturale.

Rep.: Cum a reușit revista „Vatra” să acceadă la prestigiul actual, atât pe plan local, cât și național?

I.B.: Cred că ingredientul cel mai relevant al succesului revistei noastre este perseverenţa în promovarea valorilor autentice, la care se adaugă punerea în discuţie a unor idei, teme de dezbatere de interes pentru lumea contemporană. Un rol important în această evoluţie ascendentă l-au avut numerele tematice ale revistei „Vatra”, dedicate teatrului, avangardei, literaturii în şcoală, fenomenului traducerii, criticii universitare, polemicii, dar şi numerele consacrate unor scriitori reprezentativi – Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Norman Manea, Gabriela Adameşteanu etc.. Exigenţa valorică, rigoarea şi asumarea unei perseverenţe în fructificarea obiectivelor noastre mi se par alte motive ale prestigiului real de care se bucură revista „Vatra” în plan local, naţional şi internaţional.

Rep.: Cum este percepută revista „Vatra” în plan internațional?

I.B.: Aş vrea să subliniez mai întâi faptul că un aspect important în programul meu managerial este legat de vizibilitatea naţională şi internaţională a revistei „Vatra”. În acest sens, revista pe care o conduc se regăseşte în importanta bază de date internaţională CEEOL (Central and Eastern European Online Library) cu toate numerele publicate între anii 2000 şi 2021, fapt ce asigură o relevanţă culturală, ştiinţifică a publicaţiei în spaţiul academic, în lumea cercetării ştiinţifice internaţionale. Numeroase articole publicate în revistă sunt astfel citite, citate, recunoscute valoric în mod real. Creșterea gradului de vizibilitate al revistei „Vatra” este asigurată printr-o colaborare cu parteneri din mediile de informare, precum și printr-o prezență constantă a revistei în cadrul unor conferinţe, mese rotunde, simpozioane, sau întâlniri cu cititorii. Aş sublinia, în acest context, al vizibilităţii, faptul că am reuşit să realizăm digitizarea tuturor numerelor revistei ”Vatra”, din anul 1971 până în anul 2021 şi, de asemenea, am editat o Bibliografie a revistei cuprinzând toate titlurile publicate în perioada 1971 şi 2021. În acest fel, cercetători, doctoranzi, cadre didactice universitare vor putea avea acces la o bază de date utilă cercetării literaturii române contemporane.

Rep.: De ce este importantă cultivarea valorilor autentice?

I.B.: Trăim într-o societate în care se scrie mult şi se citeşte puţin, în care nonvalorile tind să uzurpe locul valorilor adevărate, iar în acest context revistele de cultură au rolul important de a discerne valoarea adevărată de mediocritate, fals şi impostură. Revista „Vatra” îşi asumă, astfel, obiectivul receptării autentice, corecte, adecvate a literaturii, posedând un rol educativ, un fel de pedagogie intrinsecă, o didactică superioară ce porneşte din cunoaşterea lumii, a culturii şi a profilului moral al omului contemporan, asediat de spectaculoase inovaţii în sfera tehnologiei sau de dinamica unei globalizări accelerate. Orice revistă de cultură are o funcţie formativă, modelatoare. Pe de altă parte, dacă privim retrospectiv cultura românească, am putea spune că primii anii de după 1989 nu au fost prea favorabili receptării critice a literaturii, din cauza manifestărilor abundente ale unei publicistici cu statut efemer şi senzaţional, în care oamenii de litere au resimţit fervoarea spaţiului public şi fascinaţia ideologiei, părăsindu-şi uneltele şi învestiturile creatoare pentru a se dedica unor proiecte politice şi spiritului civic, din considerentul că, mai ales în epocile de efervescenţă istorică şi socială, creatorul nu trebuie să se izoleze în turnul de fildeş.  

Rep.: A existat vreun moment în care să se manifeste un hiatus în promovarea și cultivarea acestor valori în cadrul revistei?

I.B.: Se poate spune că o epocă în care cultivarea valorilor autentice a fost pusă în dificultate a fost perioada comunistă, în care s-a exercitat presiunea cenzurii şi a ideologiei asupra actului de cultură, fiind promovate uneori opere literare cu un conţinut ideologic mult prea pronunţat. Aceasta a fost o perioadă foarte dificilă pentru revistele de cultură, care aveau de luptat cu constrângerile doctrinei comuniste, creaţiile literare trebuind să se conformeze unor norme alienante, fiind expuse unor ingerinţe din afara sferei esteticului care, desigur, impietau asupra valorii şi expresivităţii operelor literare.

Rep.: Care ar diferențele dintre „Vatra” de început (de la sfârşitul secolului al XIX-lea), „Vatra” de dinainte de 1989 și „Vatra” actuală din perspectiva încurajării independenței de exprimare?

I.B.: Între cele trei etape, aşa cum am spus deja, există, din această perspectivă a libertăţii de exprimare, hiatus-ul reprezentat de perioada comunistă, perioadă în care această libertate era din ce în ce mai restrânsă, limitată adesea la lozinci şi la promovarea unei culturi subordonate ideologic. După anul 1989, desigur, libertatea de exprimare s-a manifestat în mod deplin, nemaiexistând constrângeri sau limitări, în afară de cele impuse de bunul-simţ şi de valoarea estetică.

Rep.: Dar asemănări?

I.B.: Asemănările dintre cele trei vârste ale revistei „Vatra” se manifestă prin câteva coordonate majore, urmărite cu consecvenţă: interesul pentru istorie, o anumită continuitate a preocupărilor, temelor şi ideilor promovate, cultivarea tradiţiei, dar şi atenţia acordată unor teme ale actualităţii (globalizare, multiculturalitate, postmodernism).

Rep.: De ce ați ales să revitalizați cenaclul revistei?

I.B.: Revitalizarea cenaclului revistei „Vatra” este legată mai ales de interesul pe care îl acordăm tinerilor creatori, ale căror opere sunt, de altfel, publicate în revistă la rubrica Uşa deschisă. Cenaclul îşi propune, de asemenea, să favorizeze un dialog al creatorilor din acest spaţiu cultural, dezvăluind preocupările, idealurile şi realizările acestora, revista noastră având, şi în această privinţă, o bună colaborare cu Uniunea Scriitorilor, Filiala Târgu Mureş.

Rep.: Cui i se adresează cenaclul, când sunt susținute întâlnirile cenaclului și cum se poate participa?

I.B.: Cenaclul revistei „Vatra” se adresează tuturor creatorilor talentaţi, indiferent de vârstă, căutând să susţină tinerii creatori aflaţi într-o dinamică alertă a evoluţiei lor personale. În cadrul cenaclului îşi prezintă creaţiile şi scriitori consacraţi, autori de cărţi bine receptate de critica literară, acest dialog între scriitorii maturi şi cei debutanţi fiind fructuos şi relevant.

Rep.: Care este feedback-ul primit de la cei care au participat până în acest moment la cenaclu?

I.B.: Reuniunile cenaclului revistei „Vatra” s-au bucurat de succes, au fost reflectate în mass-media, s-a vorbit despre ele. Ele au constituit trepte în devenirea unor tineri scriitori, au determinat un progres în evoluţia creatorilor, reprezentând totodată modalităţi de diseminare a temelor, obiectivelor şi idealurilor promovate de revista „Vatra”.  

Rep.: Care sunt cele mai importante activități de promovare a revistei „Vatra”?

I.B.: Activităţile de promovare a revistei „Vatra” se concretizează în informaţiile prezente pe site-ul revistei, atractiv, actualizat, în postările pe paginile revistei de pe reţelele de socializare, în prezenţa redactorilor revistei la numeroase manifestări culturale etc.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

VIDEO: Primar mureșean, partidă de amor în aer liber cu o colegă, în timpul programului

Distribuie Primarul comunei mureșene Miheșu de Câmpie, Emil Casoni, a fost surprins de un grup …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.