Home / Cultură / Marinarul-poet Ion Potolea și prietenii au acostat pe „insula ahab 59”

Marinarul-poet Ion Potolea și prietenii au acostat pe „insula ahab 59”

Distribuie

„Insula ahab 59” și-a deschis porțile cititorilor avizi de poezie într-o seară de mai în care prieteni s-au adunat laolaltă pentru a citi versuri, pentru a asculta muzică, pentru a se bucura de frumos. Office-Clubul Presei a fost portul deschis către „insula unde s-au adunat toate nenorocirile lumii” așa cum poetul Ion Potolea și-a descris creația. Înconjurat de dragostea prietenilor, de oameni care au condus ore bune pentru a-i fi alături, poetul a fost răsfățat cu căldură, umor și sinceritate.

„Fiul rătăcitor al Târgu Mureșului s-a întors. Noi îl așteptăm să se întoarcă de tot la un moment dat, dacă îi va fi mai bine, firește. Mă bucur foarte mult că a ales să facă această lansare la Târgu Mureș, cred că pentru el înseamnă foarte mult Târgu Mureșul, știu de la el lucrul ăsta. Cei care îl știu, îl știu din perioada în care locuia în Târgu Mureș, îl puteai vedea în diverse locuri, umblând extrem de pătruns de gândurile lui pe străzi, uneori cu pălărie, alteori cu diverse paltoane. Întotdeauna Ion Potolea avea o apariție extrem de interesantă și importantă pentru oraș. Unii dintre noi am observat că a plecat. E o carte pe care am avut ocazia să o citesc în manuscris, de la Ion. Cred că e bine că toată lumea are posibilitatea să citească aceste poeme. Sunt o poveste întreagă iar dacă îl și cunoști cât de puțin pe Ion, înțelegi și mai bine ce e înăuntrul acestor poeme”, a povestit în introducere Daniel Oltean, scriitor dramatic și prieten.

„Pe mare poți căra după tine viața de pe uscat…”

Fiind prieten al teatrului și în special al Teatrului Național „Liviu Rebreanu” din Târgu Mureș, Ion Potolea a presărat semințele omeniei în anii în care petrecea ore vizionând spectacole, analizând actorii și construind prietenii. În semn de recunoștință, actorii Teatrului Național „Liviu Rebreanu” Mihai Crăciun, Ion Vântu și Luchian Pantea împreună cu Marius Damian, actor la Teatrul Odeon din București și caricaturist, și poeta Hristina Doroftei au venit să aducă florile răsărite, sub forma poemelor recitate cu harul actoricesc și darul lirismului deosebit al celor care lucrează cu sufletul pentru suflete.

„Îl cunosc pe Ion Potolea de când eram în liceu. Mergeam la teatru și vedeam un domn foarte elegant, stătea în primele rânduri la teatru și era foarte atent la jocul actorilor. Eu credeam că este un critic de teatru și de fiecare dată mă gândeam…și de data asta a venit acest critic de teatru, se uită cu atenție și analizează jocul actorilor. După care l-am întâlnit la Universitatea Petru Maior și am descoperit că știe zeci, sute de versuri”, a povestit Hristina Doroftei. 

Momentele de poezie au fost completate de acordurile cvartetului de coarde „Mezzo4Rte” format din patru elevi ai Liceului Vocațional de Arte din Târgu Mureș. Invitații au putut răsfoi paginile volumului ca mai apoi să ia acasă spre delectare una dintre cărțile albastre cu insula ahab 59. Despre cartea sa, Ion Potolea spune că este un volum mai bun decât ce a scris până acum.

„ A avut un grup de 15 cititori pilot, de specialitate înainte de a fi predat la editură, adică 15 oameni fie că sunt actori, regizori, critici literari sau ei înșiși poeți, oameni de specialitate. Am avut o singură jumătate de vot de la o prietenă din Timișoara care a spus că nu se închide cartea. Cartea se închide cu episodul „zidului”. E la mijloc sfârșitul și asta a derutat-o, și a zis „nu are sfârșit”. Are, e la mijloc. După ce au trecut cei 15 „cardinali” care au votat, a votat „Papa”, Alexandru Cistelecan, care trebuie să recunoaștem, este „Papa” criticii literare de poezie din România. După reacțiile publicului, ale editorului și după cum văd că merg lucrurile, simt că este cea mai bună carte a mea”.

„O elegie a aventurii și a spiritului aventurier”

Directorul Editurii Rocart, Călin Vlasiu descrie „insula ahab 59” drept o dezlănțuire a actorului și a poetului ce îl întruchipează pe Ion Potolea. 

„Se dezlănțuie frumos, poliform cu sugestii livrești multe și bine articulate în structura fiecărui poem. Să dea Dumnezeu să nu fie ultimul. El și-a pus mare speranță în lansarea acestei cărți, dar e stilul lui, un stil foarte bun. El a înțeles un lucru: la ora actuală un poet nu e de-ajuns că scrie o carte și o publică. Trebuie să se mai ocupe și de ea. El a înțeles foarte bine lucrul acesta și pentru asta îl apreciez foarte mult (…) Contează foarte mult să folosim mijloace noi, întâlniri de genul acesta să trimitem la critici, la oameni care se ocupă cu așa ceva. Este cea mai bună manieră de a face cunoscută o carte de poezie în mod special, dar nu numai de poezie”, a transmis editorul volumului. 

Pentru viitor Ion Potolea promite noi surprize însă nu înainte de a mai studia, de a mai întări fundația imaginației și a creativității cu valori teoretice ce pot genera direcții noi sau consolida cărări bătătorite deja în labirintul interior al scriitorului. 

„Sunt lucruri în sertar. Este un volum de proză scurtă, încă un volum de versuri și încă un roman. Toate trei sunt în sertar dar nu scot nimic până nu termin studiile teoretice pentru că nu mai vreau să lucrez din așa-zisa inspirație și dacă nu muncesc ca un câine ca să aduc totul…Cistelecan mi-a confirmat: „mai ai vârsta la care poți să faci teorie literară”. Am vorbit cu Cornel Moraru ieri, și mi-a zis: „da, nu-i târziu să faci masteratul de teorie literară”. Așa că rog cititorii să termine cu insula ahab 59, eu să termin masteratul și atunci mă apuc temeinic de scris ce materie brută este acolo. Masteratul cel mai mult îmi doresc să îl fac în Târgu Mureș dacă va fi secție la Petru Maior, dacă nu la Cluj. Îmi doresc foarte mult să vin acasă”, a mai adăugat poetul Ion Potolea. 

Mălina MORARU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.