Home / Administratie / Târgumureșean considerat instigator de SRI, propus Cetățean de Onoare

Târgumureșean considerat instigator de SRI, propus Cetățean de Onoare

Distribuie

Conducerea Primăriei Municipiului Târgu Mureș va decerna joi, 23 iunie 2022, în Sala de Oglinzi a Palatului Culturii, cu prilejul celei de-a 25-a ediții a Zilelor Târgumureșene, titlul de Cetățean de Onoare unui număr de șapte personalități locale.

Csurkuly Sándor, pe lista târgumureșenilor cu ”merite deosebite”

Lista propusă de către Soós Zoltán, primarul municipiului Târgu Mureș, a fost aprobată în data de 14 iunie 2022, într-o ședință extraordinară de lucru a Consiliului Local Târgu Mureș, iar printre cele șapte ”personalități cu merite deosebite” – cum se specifică în hotărâre – se află și Csurkuly Sándor, revoluţionar, care va primi distincția post-mortem.

Propunerea a fost votată cu unanimitate de voturi, 22, și, cel mai probabil, fiind vorba despre o ședință extraordinară, niciun consilier local nu și-a pus problema să verifice cu mai multă atenție numele propuse să devină Cetățeni de Onoare ai urbei.

Raport SRI (1994): Csurkuly Sándor, profitor al conflictului de la Hădăreni

Cotidianul Zi de Zi a descoperit, verificând numele lui Csurkuly Sándor, un document oficial întocmit în anul 1994 de conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), instituție a cărei activitate era coordonată la momentul respectiv de Virgil Măgureanu.

Documentul este structurat în 42 de pagini, se numește ”Raport referitor la îndeplinirea atribuțiilor ce revin, potrivit legii, Serviciului Român de Informații, pentru realizarea siguranței naționale octombrie 1993 – septembrie 1994” și poate fi lecturat pe pagina web a instituției, www.sri.ro, la categoria aferentă rapoartelor anuale.

Chiar în debutul Raportului SRI din 1994, capitolul I – ”Cunoașterea, prevenirea și contracararea amenințărilor la adresa siguranței naționale” / subcapitolul 1 – ”Apărarea ordinii de drept”, autorii documentului invocă numele lui Csurkuly Sándor, dat ca exemplu de instigator, cităm, ”la acte destabilizatoare, anticonstituționale”.

”Rezultatele obţinute în cadrul muncii informative de către cadrele instituţiei noastre demonstrează că, în contrast cu cele arătate mai sus, unele elemente din rândul romilor, susţinute material şi influenţate de organizaţii transnaţionale ale acestei etnii, având sedii în străinătate au incitat, denaturând prin denigrări şi acuzaţii realităţile din ţara noastră, la acţiuni de natură a afecta imaginea României în exterior, instigând, în acelaşi timp, la acte destabilizatoare, anticonstituţionale. Anumite conflicte şi stări tensionale între cetăţenii de diferite etnii, având fiecare în parte cauze determinate, particulare şi, în nici un caz, cauze de sorginte naţionalistă, au fost abil şi tendenţios exploatate de unii reprezentanţi ai etniei, fapt care a favorizat şi a adus însemnate prejudicii ţării, îndeosebi în planul relaţiilor internaţionale, prin speculaţii pe tema pretinsei lipse a drepturilor persoanelor aparţinând etniilor minoritare, precum şi a unor presupuse conflicte interetnice în România”, se menționează pe paginile 5-6 ale respectivului Raport.

În continuare, autorii documentului îl oferă drept exemplu negativ tocmai pe târgumureșeanul Csurkuly Sándor, contextul fiind conflictul de la Hădăreni.

Cităm, din pagina 6 a Raportului SRI din 1994: ”Astfel, Csurkuly Sandor, liderul filialei din Târgu Mureş a Uniunii Liber Democrate a Romilor din România, a furnizat unor organisme internaţionale date tendenţioase despre conflictul de la Hădăreni, deturnându-l din sfera antisocialului şi infracţionalităţii de drept comun în domeniul confruntărilor interetnice. Pentru internaţionalizarea aşa-zisei probleme a ţiganilor din România, s-a deplasat în Ungaria şi Germania, unde a contactat reprezentanţi ai unor organisme internaţionale. Astfel de date a furnizat şi unor delegaţii străine prezente în România pentru investigarea şi mediatizarea cazului Hădăreni, precum şi unor corespondenţi de presă din Anglia, Franţa, Germania şi S.U.A. Ulterior realizării acestor acţiuni, el a primit din străinătate un microbuz, o călătorie gratuită în Germania, diferite sume în valută şi alte bunuri materiale. Poziţii asemănătoare au adoptat şi alţi romi – în scopul dobândirii unor avantaje materiale ori satisfacerii veleităţilor de lideri ai etniei la nivel naţional.”

Pentru doritori, respectivul Raport al SRI poate fi lecturat la următoarea adresă:

https://www.sri.ro/assets/files/rapoarte/1994/raport%20activiate%201994.pdf

Activist pentru drepturile omului: Raportul SRI din 1994, ”xenofob și rasist”

Raportul anual al SRI din 1994 a fost contestat ulterior atât de Csurkuly Sándor, care a dezmințit în presă acuzațiile aduse la adresa sa, cât și de activistul pentru drepturile omului Gabriel Andreescu, în ”Extremismul de dreapta în România”, volum publicat în anul 2003.

Cităm, din paginile 87-88 ale respectivei lucrări: ”Alt enunț: „…unele elemente din rândul romilor… au incitat, denaturând prin denigrări și acuzații realitățile din țara noastrã, la acțiuni de natură a afecta imaginea României în exterior…” (p. 7). Este dat ca exemplu Csurkuly Sándor, liderul filialei din Târgu Mureș a Uniunii Liber Democrate a Romilor din România care „a furnizat unor organisme internaționale date tendențioase despre conflictul de la Hădăreni, deturnându-l din sfera antisocialului și infracționalității de drept comun în domeniul confruntărilor interetnice”. Se mai afirma că Csurkuly Sándor ar fi beneficiat de foloase materiale, printre care o călătorie gratuită în Germania. Prin astfel de afirmații, Serviciul Român de Informații încălca chiar Legea privind siguranța națională a României care specifică: „Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului la apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natură…” (Art. 4 alin. 1). În mod evident, acțiunile date drept exemplu în Raportul SRI din 1994 intră în categoria dezacordurilor ori protestelor. Acuzele Raportului încălcau garanțiile constituționale și legea privind siguranța națională. SRI a încercat prin Raportul său intimidarea celor care comentau faptele de natură socială, culturală sau politică din România și chiar insinua că astfel de comportamente ar avea drept motiv obținerea unor foloase materiale ori „satisfacerea veleităților de lideri ai etniei la nivel național”. Tonul xenofob și rasist al Raportului din 1994 era frapant.”

Alex TOTH


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Ședință de lucru la Consiliul Județean Mureș

Distribuie DISPOZIŢIA NR. 87din 15 martie 2024privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.