”Consens total” pentru Ucraina

Un ”consens total” pentru acordarea statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina a fost observat în rândul miniştrilor de externe ai celor 27 de state membre, care au avut o reuniune la Luxemburg cu două zile înaintea unui summit european decisiv, a declarat ministrul francez al afacerilor europene, Clément Beaune.

Comisia Europeană a recomandat vineri acordarea acestui statut pentru Ucraina şi Republica Moldova, nu însă şi pentru Georgia, o decizie urmând să fie luată de liderii europeni la summitul din 23-24 iunie. Discuţia între miniştri la Luxemburg ”a permis să arătăm un larg consens, aş spune chiar un consens total (…), mai ales în ce priveşte Ucraina”, a spus ministrul francez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

”Aceasta este o dezbatere care acum revine şefilor de stat şi de guvern” ce se vor reuni joi şi vineri la summitul european, adăugat el, amintind totodată că ”un proces de aderare nu înseamnă o aderare imediată”. Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, Republica Moldova este la rândul ei aproape sigură că va obţine statutul de ţară candidată, în timp ce Georgia mai are condiţii de îndeplinit.

Franţa însă speră să organizeze în a doua jumătate a acestui an o primă reuniune a aşa-numitei Comunităţii Politice Europene (CPE), propuse de preşedintele Emmanuel Macron ca un forum de cooperare între UE şi statele din imediata sa vecinătate care împărtăşesc valori comune, în special cele doresc aderarea la UE. Conform unor surse, la summitul european care va avea loc joi şi vineri ar urma să se discute şi despre ce ţări ar putea face parte din această nouă structură. În viziunea Franţei, ar putea fi vorba despre Ucraina, Republica Moldova, Georgia, statele Balcanilor Occidentali, cele nemembre ale UE dar care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), precum şi Marea Britanie.

Totuşi, aceleaşi surse au recunoscut că în acest moment ”nu se întrunesc condiţiile politice” pentru ca britanicii să dorească să facă parte dintr-o asemenea comunitate, date fiind fricţiunile generate de recenta ieşire a lor din UE. Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea ”influenţelor externe”, în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.

Ideea preşedintelui francez este de a ”structura politic” relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.

Deşi Parisul insistă că CPE ”nu este un substitut” al procesului de aderare la UE, ci mai degrabă ar fi ceva complementar acestui proces şi ”o propunere esenţială asupra arhitecturii europene în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu răceală iniţiativa omologului său francez, pe care o vede drept un fel de anticameră în care Ucraina ar risca să rămână blocată mult timp din cauza reticenţelor UE faţă de o aderare rapidă.

(E.T.)

( www.agerpres.ro )