Școala ardeleană. Ieri, azi, mereu

Comunitatea academică a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș a fost invitată să participe miercuri, 22 iunie 2022, ora 15:00, în Aula Magna a UMFST, la evenimentul „Școala Ardeleană. Ieri, azi, mereu”.

“Școala Ardeleană a însemnat o mișcare de ridicare culturală și socială a românilor din Ardeal, cu difuzare atât în Moldova, cât și în Tara Românească; a mai însemnat alfabet latin, fixarea normelor gramaticale ale limbii, îmbogățirea vocabularului prin preluarea unor neologisme din limbile romanice, înființarea de școli, tipărirea de manuale, calendare, cărți de popularizare științifică, la care se adaugă corolarul identitar al acestei mișcări: conștiința originii latine, continuitatea la nordul Dunării și unitatea etnică a tuturor românilor.

Precursorii Școlii Ardelene, reprezentanții săi de vârf – Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu –  cât și continuatorii lor, protagoniștii generației pașoptiste, aveau câteva trăsături definitorii: erau iubitori de țară și de carte, poligloți și neobosiți în efortul de emancipare culturală și națională a poporului din care s-au ridicat” a menționat prof. dr. Azamfirei Leonard rector UMFST Târgu Mureș.

Evenimentul s-a bucurat de prezența Ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, a distinșilor parteneri din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, precum și a artiștilor târgumureșeni.

Despre Școala ardeleană, profilul unei generații a vorbit prof.univ. dr Corina Teodor .

“Oare în ce se mai măsoară, astăzi, anii? Care e unitatea pe care o putem așeza în balanța cântarului pentru a-i face să devină convingători și memorabili? Odinioară, ei se drapau în culorile dinastiilor sau în amarul calamităților și al epidemiilor fără leac. Astăzi, poate, în simboluri ale memoriei, cu ar fi spus Pierre Nora. Într-o astfel de zi, în care la simbolistica publică a Târgu Mureșului se mai adaugă grupul statuar al Școlii Ardelene, vă propun să reflectăm asupra identității și rolului jucat de acești intelectuali în istoria culturii românești. Ce-i unea, într-adevăr? Și cum se reflectă în exegeze notele lor comune?”

Toți 4 purtau amprenta studiilor în străinătate, la Viena-în cazul lui Micu și Budai Deleanu, la Roma și Viena în cazul lui Gheorghe Șincai și Petru, a menționat în continuare prof. univ. dr. Corina Teodor . Au simțit pulsul Blajului, au fost figuri reper ale mișcării naționale, împlicați în geneza Supplexului din 1791, lăsându-se antrenați de “valurile optimismului iluminist”. Aparțineau confesiunii greco-catolice, care le-a adus atât conștiința latinității, cât și frământări identitare. Le era propriu un cult al cărții, care poate părea, pentru noi, astăzi, când informația este la un click distanță, o misiune temerară. Au fost în egală măsură pasionați de istorie, ca și de filologie, nu fiindcă formația lor umanistă i-a împins spre aceste domenii, ci fiindcă au înțeles că erau domenii prin care se definea identitatea națională. Profilul comun al celor 4 cărturari s-ar mai putea adăuga și influența erudiției catolice, ambianța reformismului harbsburgic și ideea de toleranță inspirată de filosofia iluministă., căutarea intermitentă a adevărului, importanța călătoriilor pentru profilul lor intelectual, toți 4 învățaseră latina, germana și maghiara.

Evenimentul a fost încununat de un moment de cotitură și învățătură în istoria românilor-moment teatral în regia lui de Liviu Pancu, mai apoi un scurt spectacol folcloric susținut de Costi Dumitru și grupul vocal Maris, și de Diana Izabela Marin. Un recital de poezie românească a fost susținut de studenții Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București, rectorul acestei Universități, prof. univ. dr. Liviu Lucaci având cuvântul de încheiere.