NATO a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale alianţei militare, potrivit unei declaraţii făcute publice, la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid.
„Am decis astăzi să invităm Finlanda şi Suedia să devină membre ale NATO şi am decis să semnăm protocoalele de aderare”, au declarat liderii Alianţei într-o declaraţie comună.
„Aderarea Finlandei şi Suediei va face ca aliaţii să fie mai în siguranţă, NATO mai puternică şi zona euro-atlantică mai sigură”, se subliniază în declaraţie, care menţionează că Alianţa a convenit şi asupra unui nou concept strategic.
După ce a acceptat primirea celor două state nordice în NATO, Turcia se aşteaptă ca Finlanda şi Suedia să expulzeze cel puţin 30 de suspecţi de terorism. Ministrul turc al justiţiei, Bekir Bozdag, a declarat că ţara sa va „reaminti” guvernelor de la Helsinki şi Stockholm cererile de extrădare a 33 de presupuşi terorişti, care ar trebui onorate în virtutea acordului privind extinderea NATO. „Le vom cere să îşi ţină promisiunile”, a spus Bozdag, citat de agenţia de presă oficială Anadolu.
La o zi după ce Turcia a renunţat la dreptul de veto privind extinderea NATO, guvernul american a anunţat că susţine vânzarea de avioane de luptă F-16 pentru forţele aeriene turce, transmite Reuters.
„Statele Unite sprijină modernizarea flotei de avioane de luptă a Turciei, deoarece aceasta este o contribuţie la securitatea NATO, deci la securitatea Americii”, a declarat Celeste Wallander, asistentă pentru probleme de securitate internaţională a secretarului apărării SUA. „Aceste planuri sunt în lucru. Şi trebuie să se lucreze la ele prin procesele noastre de contractare”, a adăugat ea.
Ankara a cerut Washingtonului încă din octombrie anul trecut să aprobe achiziţia a 40 de avioane F-16 produse de Lockheed Martin, precum şi a aproape 80 de seturi de componente pentru modernizarea aeronavelor existente. Administraţia condusă de preşedintele Joe Biden nu a exprimat deschis până acum nicio opinie privind vânzarea, ci a arătat doar că trebuie parcurs procesul legal necesar.
În martie, Departamentul de Stat le-a scris unor membri ai Congresului SUA care se opuneau tranzacţiei, explicând că relaţiile comerciale „corespunzătoare” cu Turcia în domeniul apărării ar servi intereselor americane. Anunţul făcut de Wallander a urmat unui acord de ultim moment cu Turcia, care şi-a retras, la summitul NATO de la Madrid, obiecţiile faţă de primirea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică. S-a evitat astfel un impas la evenimentul menit să arate unitatea aliaţilor în faţa Rusiei, după invazia din Ucraina.
Oficiali americani au negat însă orice legătură între susţinerea guvernului SUA pentru achiziţionarea avioanelor F-16 şi schimbarea de poziţie a Turciei. „SUA nu au oferit Turciei nimic şi nu li s-a cerut nimic de către Turcia”, a afirmat un oficial guvernamental de rang înalt.
Sursa respectivă, a cărei identitate nu este precizată de agenţie, a mai declarat că oficialităţile americane sunt angajate într-un dialog tehnic privind cererea Turciei de a achiziţiona avioane F-16, iar ultimul cuvânt îl va avea Congresul. Şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden. Liderul de la Ankara criticase SUA pentru tergiversarea vânzării aeronavelor respective. Biden i-a mulţumit omologului său pentru rezolvarea situaţiei privind aderarea Finlandei şi Suediei şi pentru „munca incredibilă” de transportare a cerealelor din Ucraina.
Vânzările de armament american pentru forţele armate turce au ajuns un subiect controversat după ce, deşi este membră a NATO, Turcia a achiziţionat sisteme ruseşti de apărare antirachetă. SUA au reacţionat prin sancţiuni şi prin excluderea Turciei din programul de construcţie a celor mai noi avioane de luptă, F-35.
AFP
( www.agerpres.ro )