INTERVIU: Cosmin Petruț, de la desene animate către orizontul teatrului

Cosmin Petruț, tânăr absolvent al specializării de Artele Spectacolului-Actorie din cadrul Universității de Arte din Târgu Mureș, a finalizat în vara lui 2022 studiile de licență ca șef de promoție cu media 9,85.  Proaspătul actor își trage originile din Oradea. Cosmin de cele mai multe ori are zâmbetul pe buze și privirea lui îți arată că te ascultă. Spune despre el că este un optimist, prompt în reacții și răspunsuri, dar îl mai caracterizează și spiritul ludic, punctualitatea și dorința arzătoare de a juca. Vă invităm să citiți în continuare întrebări și răspunsuri despre actorie, progres și viitor.

„A dublat în limba română actorul Cosmin Petruț…”

Deși pentru studenții la actorie și pentru actori devine nesuferită întrebarea „Cum te-ai gândit să dai la teatru?” sau „De ce ai ales actoria?”, iată că până la urmă am adresat-o și eu, parcă uitând cât de incomod primești întrebarea asta în piept. Cosmin spune că acest „microb” i-a fost insuflat încă din copilărie și de atunci nimic nu a mai putut schimba cursul destinului. 

Vă sună cunoscută singama: „Au dublat în limba română actorii…”? Aflați că în spatele personajelor Sherwood din „Angelo e cel mai tare”, difuzat pe Cartoon Network; Jake/Stretch Armstrong din „Stretch Armstrong & Flex Fighters”, difuzat pe Netflix; Prințul Mo din „Mia și eu”, difuzat pe Minimax; Fred Jones din „Un cățel numit Scooby-Doo”, difuzat pe Boomerang; Charlie Brown din „Snoopy. Peanuts”, difuzat pe Minimax; Thunk Crood din „Începuturile familiei Crood”, difuzat pe Minimax; Yakari din „Yakari”, difuzat pe Minimax sau Nils Holgersson din „Nils Holgersson”, difuzat pe Minimax,  se află chiar Cosmin Petruț.

„Am făcut cursuri de teatru la Palatul Copiilor din Oradea, iar ulterior, la 12 ani, am devenit actor de dublaj pentru Zone Studio Oradea, ajungând astfel coleg cu actorii Teatrului „Regina Maria”. A fost o șansă foarte mare pentru un puști să devină voce la desenele animate, pe de-o parte, iar pe de altă parte să lucreze alături de actori profesioniști. I-am admirat foarte mult și îmi doream să fiu ca ei. Sigur că era mult prea devreme să știu care va fi drumul meu, dar m-am dus cu valul ca să zic așa și iată-mă, proaspăt licențiat în actorie”. 

Anii de studenție în facultatea de teatru sunt cu totul deosebiți iar pentru Cosmin anii de studenție au fost plini de suișuri și coborâșuri. „Din păcate, fac parte din generația COVID, iar asta ne-a obligat să studiem un an online, dar lăsând la o parte acea perioadă, viața de student la actorie este extraordinară. Se formează legături între oameni care au același țel, între oameni care își doresc să urmeze același drum și spun asta foarte asumat pentru că, fiind o facultate vocațională, vii pentru că așa vrei tu, pentru că așa simți tu, fără să te împingă părinții sau altcineva de la spate. Norocul meu e că am nimerit într-o clasă minunată în care am crescut și evoluat alături de colegii mei. Recunosc că am avut parte de profesori excepționali și sunt foarte mândru să afirm că am terminat la clasa Nicolae Cristache și Ioan Ardelean”.

Greutățile sunt la fiecare pas, dar important este cum reușești să ridici capul din pământ după ce te-ai scuturat bine. Despre obstacole, Cosmin spune că au fost multe cel mai mare dintre ele fiind însăși pandemia.„Cel mai mare obstacol a fost pandemia pentru că noi l-am studiat pe Shakespeare online și îmi aduc aminte prima oră de actorie după acel an: nu mai știam să stăm în scenă, nu mai știam să ne mișcăm, eram foarte rigizi. Am avut nevoie de o perioadă de reacomodare. Obstacolele sunt inevitabile, însă contează foarte mult cum te raportezi tu la ele, dacă le permiți sau nu să te doboare. Am avut și eu momente foarte dificile, însă am avut oameni de calitate alături. Pe această cale îi mulțumesc în mod special Irinei Moscu pentru că a crezut în mine necondiționat. Sunt o fire puternică și ambițioasă care țintește sus și cred că asta mi-a dat forța de a nu mă lăsă doborât de oricât de multe obstacole au apărut și au apărut pentru că e normal să apară. Am o dorință arzătoare de a juca, iar asta m-a motivat de fiecare dată”.

Nota zece la licență, o satisfacție trecătoare

După promovarea cursurilor cu media generală de 9,85, și menținându-se în toți anii de studiu pe primele poziții cu bursă, Cosmin a reușit să obțină nota 10 la examenul de licență desfășurat la începutul lunii iulie.

„M-am menținut în vârf, zic eu, pentru că m-am bucurat de fiecare moment. Pentru mine a fost un vis împlinit când am văzut în 2019 „admis” fiind că am dat admitere în 2017 în altă parte, am picat, iar acel moment a fost un șoc. A fost primul rateu pentru fostul elev cu premii la concursuri și olimpiade, în special la cele de teatru. În 2018 nu am avut curaj să merg la admitere nicăieri, iar în 2019 mi-am zis că va fi anul meu. Îmi aduc aminte că am venit la Mureș, fără să știu că aici voi da admitere, pentru că aici au început pregătirile înaintea celorlalte universități. Eram în 1 martie, nu o să uit niciodată, când la pregătire a fost domnul profesor Cristache. Știam doar că dumnealui va lua clasa. Atât. După prima noastră interacțiune țin minte că mi-am zis „el va fi profesorul meu”. N-am mai dat admitere în altă parte și m-am axat doar pe Târgu Mureș și foarte bine am făcut! Am avut de la cine să învăț atât practică, cât și teorie. Am avut parte de profesori foarte implicați și devotați, iar asta a contat enorm” Da, am luat examenul de licență cu nota 10, însă nu cred că e atât de importantă nota. Sigur că e o satisfacție personală, o împlinire a muncii din cei trei ani de facultate, însă notele, zic eu, sunt valabile doar în momentul în care sunt primite. Dacă sunt întrebat acum cu ce notă am luat bacalaureatul, habar n-am. Contează foarte mult cu ce rămâi și ce ți se întipărește în memoria de lungă durată. Ce pot să spun e că s-a văzut prin examenul de licență că nu am trecut, ca să zic așa, ca rața prin apă și am rămas cu informații. Eu sunt și genul de om care atunci când e pasionat, devine curios, iar curiozitatea m-a împins să citesc mult, să văd mult teatru, filme, să mă documentez despre personalități care și-au lăsat puternic amprenta asupra artei. Recunosc că sunt pasionat și de cercetare și cred că și asta m-a ajutat”

„Sunt perfecționist și vreau ca toate lucrurile să iasă foarte bine”

În fiecare an ies sute de studenți din facultățile de teatru, și fiecare dintre ei vor bâjbâi drumul cel mai potrivit. Întrebarea este: ce trebuie să aibă un student ca să se poată numi actor atunci pleacă din facultate? 

„Asta este o întrebare foarte bună. Cred că dorință, ambiție și perseverență. După examenul de licență deja suntem actori, cel puțin teoretic, însă aici intervine o adevărată discuție conform căreia posturile sunt blocate, angajări nu se fac etc. Sigur că nu e ușor și mulți ajung să cedeze, dar ce început e simplu? E foarte important să nu ne pierdem optimismul. Eu sunt convins că fiecare are drumul lui și că, dacă îți dorești cu adevărat un lucru, nu are cum să nu se întâmple. Ține de fiecare în parte cum se autogestionează. Ai picat 10 castinguri! Perfect! De unde știi că cineva de la acele 10 castinguri nu te-a remarcat, iar dacă te vede și la un al 11 lea nu îți va propune un proiect? Începuturile sunt cele mai dificile, însă odată depășite, satisfacțiile încep să apară”. 

Cosmin va porni și el pe drumul lui care se anunță a fi unul plin de provocări și poate dificil, chiar frustrant dar deosebit de frumos. Care ar fi următorii pași și ce mai trebuie aprofundat? Câte lucruri mai trebuie puse la punct?

„Următorii pași, luați cronologic, ar fi admiterea la masterat care e la sfârșitul lunii, iar ulterior să ne pregătim pentru Festivalul „Puppets Occupy Street” organizat de Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri” Craiova în care eu și colegii mei vom organiza workshopuri de creație teatrală pentru copii, dar vom și juca spectacolul „Candid” pe care l-am lucrat cu doamna profesor Georgiana Dinescu. Totodată, urmează să „vânez” proiecte. Cu încredere, optimism, ambiție și perseverență, „spre infinit și mai departe”. Sunt foarte multe de îmbunătățit. Pe plan profesional, ca actor, sunt perfecționist și vreau ca toate lucrurile să iasă foarte bine pentru că sunt de părere că atunci îți pui standarde înalte, te menții la un anumit nivel de la care, chiar și în zilele mai slabe, poți să-ți duci rolul cel puțin onorabil. Ca actor, cred că mereu ești într-o căutare, iar această căutare mereu poate fi îmbunătățită. În plan personal, mai am nevoie să-mi cultiv răbdarea. Eu nu știu ce s-a întâmplat, dar când s-a împărțit cu siguranță eram în vacanță”

În meseria aceasta, actorul studiază, evoluează, schimbă, fixează, trăiește, moare câte puțin în fiecare zi dar aș vrea să cred că nu renunță niciodată în forma pe care o știm că o are renunțarea în sine. Actorul este un martir al vieții cotidiene. Deschis și fără ziduri, el ia viața în piept la fiecare pas încercând să construiască pentru spectator o imagine a adevărului. Cu ce preț însă? Doar actorii știu.

Succes Cosmin Petruț, ție și colegilor tăi! 

Mălina MORARU