Mai mult gaz din Azerbaidjan pentru UE

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat un acord cu Azerbaidjanul pentru dublarea ‘în câţiva ani’ a importurilor de gaze ale UE din această fostă republică sovietică din Caucazul de Sud, unde efectuează o vizită.

Bruxellesul caută să diversifice aprovizionarea cu gaze a blocului comunitar pentru a diminua dependenţa UE de gazele ruseşti. Moscova a început deja să reducă livrările către mai multe ţări, iar europenii se tem de o tăiere totală a gazelor ruseşti, ca reacţie la sancţiunile adoptate de către UE împotriva Rusiei ca urmare a invaziei acesteia în Ucraina. În plus, rămâne incertă situaţia legată de Nord Stream, care aprovizionează direct Germania pe sub Marea Baltică – Rusia a oprit gazoductul pentru mentenanţă, dar nu se ştie dacă îl va reporni.

‘UE se îndreaptă spre furnizori de energie mai de încredere. Sunt astăzi în Azerbaidjan pentru a semna un nou acord. Obiectivul nostru: dublarea livrărilor de gaze din Azerbaidjan în UE în câţiva ani. Această ţară va fi un partener esenţial pentru securitatea aprovizionării noastre şi pe calea neutralităţii climatice’, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj pe Twitter.

Preşedintele azer Ilham Aliev anunţase săptămâna trecută că un ‘document important cu privire la securitatea energetică’ va fi semnat cu Uniunea Europeană. În luna mai, liderii UE au aprobat oprirea majorităţii importurilor de petrol ruseşti până la sfârşitul anului, ca parte a sancţiunilor împotriva Moscovei.

Dar ei au evitat cu grijă să adopte sancţiuni ce ar putea afecta importurile de gaze ruseşti, care anul trecut s-au ridicat la 155 de miliarde de metri cubi, sau aproape 40% din necesarul UE. Anul trecut, Azerbaidjanul a furnizat circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa prin conducte care traversează Georgia şi Turcia. Ministrul azer al energiei, Parviz Şahbazov, declarase luna trecută că livrările de gaze din Azerbaidjan spre Europa vor depăşi 10 miliarde de metri cubi în acest an, potrivit EFE.

În prezent, Azerbaidjan exportă gaze în Georgia, Turcia şi Europa, cu precădere în Italia, Grecia şi Bulgaria. Ministrul azer a menţionat că, pe termen scurt, prioritatea guvernului de la Baku este extinderea infrastructurii de export pentru a putea furniza gaze către Balcani. Anterior, preşedintele azer Ilham Aliev afirmase că ţara sa este dispusă să extindă Coridorul sudic şi să majoreze livrările către Europa în faţa cererii în creştere dinspre bătrânul continent.

Coridorul sudic de gaze, alimentat de uriaşul zăcământ Shah Deniz II (din sectorul azer al Mării Caspice), are o lungime de aproximativ 3.500 de kilometri şi a început să funcţioneze la 31 decembrie 2020. Acesta este format din Trans Adriatic Pipeline (TAP), ultima sa secţiune, care leagă Gas Natural Transanatolio Pipeline (TANAP) la graniţa turco-elenă de la Kipoi, traversează Grecia şi Albania şi Marea Adriatică şi se opreşte în sudul Italiei.

Capacitatea TAP este în prezent de 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, dar poate fi mărită la 20 de milioane de metri cubi prin adăugarea a două staţii de compresoare şi modificarea celor existente. Încă în aprilie, preşedintele azer afirmase că Baku îşi poate dubla livrările de gaze către Italia, dar pentru aceasta, a insistat el, este necesară creşterea capacităţii TAP.

EFE

(www.agerpres.ro)