Obiceiul nunții prezentat la Festivalul Văii Mureșului

Cei care vor trece pragul Festivalului Văii Mureșului de la Răstolița, eveniment care va debuta sâmbătă, 30 iulie, vor avea parte de un frumos obieci, cel al nunții, prezentat vizitatorilor de către Muzeul Etnografic ”Anton Badea”  și Ansamblul „Doina Mureșului” din Reghin.

„Nunta, în orizontul popular, este un rit de trecere, o inițiere ce presupune intrarea în comunitatea oamenilor căsătoriți, trecerea de la statutul de fată /fecior la cel de însurați și împlinirea destinului. Tradiții vii, obiceiurile de nuntă vor fi prezente la Festivalul Văii Mureșului, duminică, 31 iulie 2022, ora 13.00, printr-o colaborare între Muzeul Etnografic ”Anton Badea” Reghin și Ansamblul „Doina Mureșului”, prin care va fi reconstituită o nuntă tradițională românească conform obiceiurilor locului”, a precizat Roxana Man, managerul Muzeului Etnografic ”Anton Badea” din Reghin.

„Întâlnim în lumea satului rămășițe ale unor mentalități arhaice, păstrate în obiceiuri de la nuntă, chiuitul găinii, orația colăcarului, găteala miresei, jocul miresei, jocul stegarului – sunt câteva elemente de patrimoniu imaterial, ce caracterizează nunțile tradiționale, a căror semnificație o găsim în mit.  Nunta, ca orice inițiere, aduce înnoire, o despărțire de trecut și de etapa anterioară, învingerea trecutului individual personal și trecerea la natura universală. Trecerea acestui prag are un simbolism mistic, nunta repetă geneza, sugerează unirea Cerului cu Pământul, fiind lucrarea sacră a lui Dumnezeu.Însă are și o dimensiune socială și una economică, este o legătură necesară pentru întemeierea familiei, pentru integrarea cum se cuvine în lumea satului, de aici o serie de obiceiuri, reguli și norme cu privire la statutul oamenilor casătoriți. Sărbătoare și spectacol la care participă tot satul, cu o varietate de obiceiuri, în funcție de loc și zonă, nunta este o etapă importantă în viata omului, ce trebuie trecută și parcursă cu toate momentele pe care le conține, fiecare cu importanța și semnificația lui”, precizează Roxana Man.

Gătitul miresei pentru marea trecere

Elementul central al nunții fără de care acest moment special din viața omului nu ar fi posibil este mireasa. Pregătirea acesteia pentru importantul pas este prezentat pe larg de reprezentanții Muzeului Etnografic ”Anton Badea”, ca o binevenită avampremieră la momentul dedicat acestui obicei din cadrul Festivalului Văii Mureșului.

„Mireasa, în satele de pe Valea Mureșului Superior, pe întreg ceremonialul nunții, purta un ansamblu de semne specifice ritului de trecere care o diferențiau de celelalte fete. Găteala capului, cu pieptănătura, piesele textile care acopereau capul, podoabele destinate împodobirii, sunt un semn distinctiv al unor importante ocazii, indicând vârsta, starea socială și materială a purtătoarei.Înainte de nuntă, pieptănătura viitoarei mirese se completa cu cununițe din flori, cu panglici, mărgele, ciucuri policromi, de lână, monede. Aceste podoabe erau semnul distinctiv al fecioriei, în cadrul comunității sătești tradiționale. Odată cu trecerea la statutul de femeie măritată, încă din ziua nunții, găteala capului (pieptănătura și acoperitoarele de cap) capătă o altă înfățișare și o altă semnificație: părul pieptănat cu cărare la mijloc, împletit în două cozi, se strânge pe creștetul capului, într-un conci făcut de nașă , în cadrul ritualului ”învelitul, hobotitul miresei”. Peste conci nașa așeza ”ceapsa” (căița) , cu ”brusturi” pe margini (dantelă încrețită) și ”ștergarul” sau ”puioara”. Ceapsa era confecționată din păr, mătase, barșon negru sau din postav, cusută cu motive florale policrome și ornamentată cu fluturi și mărgele mărunte, colorate”, afirmă  Roxana Man.

Alin ZAHARIE