Seară omagială Josef Haltrich la Reghin

Biserica Evanghelică din Reghin a găzduit luni, 25 iulie, o seară aniversară dedicată celui care a fost marele pedagog, filolog, preot și etnograf transilvănean, Josef Haltrich. Oaspetele evenimentului a fost dr. Hans Bruno Fröhlich, Protopop de Sighișoara, membru al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C. A. din România care a a făcut o adevărată incursiune în viața, opera, dar, mai ales, activitatea ilustrului om de cultură născut în urmă cu două secole la Reghin.„Pe data de 22 iulie 2022, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Josef Haltrich, una din personalitățile săsești marcante ale secolului al XIX-lea. Din 1972, adică de 50 de ani, „Școala din Deal” din Sighişoara îi poartă numele (ortografia numelui mic folosită în denumirea liceului de azi fiind însă „Joseph”): „Liceul Teoretic Joseph Haltrich”. Josef Haltrich s-a născut la Reghin, unde și-a petrecut copilăria. Locul unde s-a aflat casa lui părintească din Reghin nu se mai știe astăzi, deoarece aceasta a ars din temelii în timpul revoluției de la 1848. Josef Haltrich și-a părăsit orașul natal ca școlar și și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la Sighișoara. Școala elementară în orașul natal a terminat-o în 1836 și, în același an, își începe studiile medii în Sighişoara la „Școala din Deal”, care în 1522, adică cu 500 de ani în urmă, este pentru prima dată atestată documentar și care deja pe vremea lui Haltrich era o școală de elită”, a precizat pr. Hans Bruno Fröhlich.

De asemenea, de numele lui Josef Haltrich se leagă o parte din istoria Școlii din Deal din Sighișoara care de o jumătate de veac îi poartă numele. „În anul 1869 lui Josef Haltrich i se încredințează conducerea „Școlii din Deal” din Sighișoara. Rectoratul său coincide cu perioada în care această școală se bucură de cea mai înaltă recunoaștere și apreciere. Acest lucru s-a datorat în principal personalului didactic de o înaltă ținută morală, educat la cele mai bune școli din Europa și extrem de motivat. Dar nu în ultimul rând renumele „Școlii din Deal” s-a datorat și predecesorilor lui Haltrich, rectori care au fost personalități marcante în istoria bisericească și culturală transilvăneano-saxonă: Georg Paul Binder, Carl Goos, Georg Daniel Teutsch sau Friedrich Müller. Dar și activitatea lui Haltrich însuși, i-a adus un renume, care a depășit cu mult cadrul „Școlii din Deal”, dar și limitele orașului Sighișoara”, a spus pr. Hans Bruno Fröhlich.

De ce o seară dedicată lui Josef Haltrich?

„În primul rând pentru că Josef Haltrich a fost un pedagog extraordinar. A cules folclorul, în primul rând basmele populare săsești pe care le-a editat. Practic, cu acest lucru a făcut în primul rând o bucurie mare copiilor și nu numai. Fiecare basm, fiecare poveste are în spate o învățătură, astfel că de la fiecare ai ceva de învățat. De aceea, e foarte important ca fiecare să-l citească. Nu mi-e clar dacă basmele lui au fost traduse în limba română. Opera lui există în limba germană, sunt acuma școlile germane în care majoritatea copiilor care învață suntem etnici români și ar fi foarte bine să citească și basmele populare pe care le-a cules Haltrich pentru că au ceva de învățat”, ne-a declarat Hans Bruno Fröhlich.

Exponent al multiculturalității

Haltrich nu a fost doar un mare pedagog, ci și un exponent al multiculturalismului. „Ce mi se pare foarte interesantă este că Haltrich, deja în secolul XIX, a avut o deschidere față de alte etnii. El a fost de exemplu cel care l-a susținut foarte mult pe Zaharia Boiu, primul elev de etnie română care a fost absolvent al Școlii din Deal din Sighișoara. Tatăl lui fusese protopop al bisericii ortodoxe, un tip foarte dezghețat care a studiat la aceeași universitate ca și Haltrich, la Leipzig, aspect care mi se pare extrem de interesant. Vă dați seama, un român ortodox studiază teologia protestantă la Leipzig, vine înapoi în țară și e cel mai bun român. A fost corespondent la Telegraful Român, fondatorul ASTREI din Sibiu. A fost practic mâna dreapta a lui Andrei Șaguna. Vorbim aici de un exemplu care ar trebui să fie luat de foarte multă lume din ziua de azi”, a precizat pr. Hans Bruno Fröhlich.

Seara dedicată lui Josef Haltrich a fost completată muzical de recitalul susținut de Andrei Nădășan (orgă) și Diana Ungureanu (vioară) care au interpretat patru Invențiuni pentru vioară și bas continuu semnate de compozitorul Francesco Antonio Bonporti.

Să-l (re)descoperim pe Haltrich altfel

Partea a doua a serii dedicate lui Josef Halltrch a fost una mai interactivă grație prof. Cristina Drescan care a încercat într-un mod inedit să-l (re)descoperim pe Josef Haltrich. Exercițiul a fost unul cât se poate de binevenit, în contextul în care, deși este născut la Reghin, Haltrich este poate prea puțin cunoscut printre reghineni.

„Activitatea pe care am avut-o în cadrul acestei seri omagiale Josef Haltrich a fost aceea de a recapitula într-un fel informațiile mai importante despre el. Dacă o faci într-un fel mai interactiv, prin tot felul de jocuri didactice, atunci informația rămâne mult mai ușor. Cumva te poți relaționa mai ușor la ceea ce s-a spus și automat informația este asimilată mult mai bine pe termen lung. Josef Haltrich are un renume mondial putem spune, cunoscut pentru culegerile sale de folclor, pentru basmele sale. Mi se pare trist să locuiești în Reghin și să nu ai habar măcar că a existat Josef Haltrich. Mai mult de atât, nu există o stradă, o instituție care să-i poarte numele. E păcat să se piardă o moștenire atât de importantă și atât de valoroasă. Alte țări investesc, reușesc să facă niște parcuri tematice care aduc și bani, dar contribuie și la educarea populației, în special a copiilor. Noi îl avem aici pe Haltrich, colaborator de nădejde al fraților Grimm, și de ce nu am putea avea un astfel de parc tematic Haltrich-Grimm”, a precizat prof. Cristina Drescan.

Alin ZAHARIE