Home / Interviu / INTERVIU: Kelemen Barna. Despre cum să te întâlnești pe tine călătorind departe

INTERVIU: Kelemen Barna. Despre cum să te întâlnești pe tine călătorind departe

Distribuie

Târgumureșean getbeget, directorul Agenției de Turism World Travel Shop Mureș, Kelemen Barna și-a construit viața în jurul a două mari pasiuni: călătoriile și teatrul. De 23 de ani joacă în trupa de teatru Hahota Színtársulat care există din anul 1985, iar de 20 de ani a devenit co-proprietar al trupei. Trăiește pentru aceste două pasiuni, așa cum ne-a povestit.  Destinul este de multe ori în mâinile noastre, așa cum îl are Kelemen Barna pe al lui, reușind să facă toată viața numai ce a vrut și ce i-a plăcut foarte mult. Vă invit să parcurgeți în rândurile ce urmează un interviu cu un călător prin lume și prin viață.

„Nu consider că muncesc, trec orele și zilele, în afară de faptul că fizic simt că obosesc pentru că de multe ori se întâmplă să stau de la ora 9 dimineață până la ora 9 seara la birou, pentru mine este o joacă, o călătorie continuă. Călătoresc împreună cu clienții mei pe care îi trimit în vacanțe dacă nu călătoresc eu dar din fericire sunt cam mereu pe drumuri. Lucrul ăsta a devenit o dependență.

În ultimii 2 ani de pandemie când au fost restricții și a fost închis, am suferit. Am călătorit dar nu atât de mult cât mi-aș fi dorit și nu acolo unde aș fi dorit. Numai după posibilități, dacă se deschidea o anumită țară…chiar dacă am fost de 10 ori în Turcia, m-am dus pentru că era o ieșire și eram obișnuit să fiu pe drumuri”. 

Călător prin 102 țări și un infinit de experiențe

Prin 102 țări a mers drumețul nostru, iar în unele dintre ele s-a întors chiar și de 20 de ori. Următoarea destinație va fi Bosnia Herțegovina, excursie ce va include 6-7 țări din Balcani. Chiar dacă a mai fost în zona respectivă, și puține locuri au rămas nedescoperite, în unele locuri dorește să reajungă iar unele merită să fie descoperite pe deplin pentru prima dată. 

Reporter: Agenția dumneavoastră s-a construit pe baza acestei pasiuni sau odată cu agenția ați dezvoltat pasiunea? 

Kelemen Barna: Asta face diferența între agenția noastră și celelalte din oraș. Poate ar fi bine să încep cu faptul că am început să lucrez în Tunisia în 1998 când am avut șansa de a ajunge acolo să lucrez pentru o agenție care avea sediul în Ungaria. A fost o oportunitate și a fost un act de curaj din partea mea pentru că singur m-am dus în nordul Africii la o firmă unde nimeni nu era maghiar sau român, nimeni nu vorbea limba maghiară sau română, tocmai din acest motiv a fost angajat ca să deservesc clienții care vin prin agenția din Ungaria, ori români ori maghiari. După ce m-am lăsat de ghidaj în Tunisia, mi s-a propus pentru perioade mai scurte să lucrez în Iordania și Emiratele Arabe Unite-Dubai. În acest timp primeam telefoane, mă abordau prietenii mei, văzând  că eu călătoresc, și mă întrebau unde să-și facă vacanța, unde să se ducă, când e potrivit să se ducă în Caraibe, tot felul de întrebări. Mi-am dat seama că este o lipsă pe piața turistică din Târgu Mureș. Nu există agenții foarte bine pregătite. Eu cred că această meserie poți să o faci bine în momentul în care ai foarte multe experiențe. Chiar dacă unii colegi de-ai mei consideră că și din cataloage poți vinde vacanțe, eu cred că atunci ești cu adevărat profesionist când ai cutreierat lumea, ai văzut, poți să dai informații corecte și concrete, mai multe decât cele pe care le găsești în ghiduri sau pe internet. Acest lucru nu prea exista în Târgu Mureș înainte să ne deschidem noi agenția. În momentul acela, împreună cu colegul meu Jakab Zsombor care este asociatul meu acum și prieten foarte bun, ne-a venit o idee. Nu o să uit niciodată, era zi de joi și am spus: „ce ar fi să facem noi o agenție de turism altfel decât fac alții, să încercăm să fie o agenție care este un suport real pentru clienții noștri, o agenție la care aș apela și eu.

Rep.: Vi s-a întâmplat să aveți o experiență cu totul deosebită în timpul călătoriilor, una care v-a marcat într-adevăr?

K.B.: Au fost multe experiențe, și îmi este foarte greu să scot în evidență o singură experiență dar la începutul călătoriilor mele, poate una dintre cele mai interesante și mai frumoase destinații pe care le-am văzut cu mult timp în urmă, a fost Myanmar-Burma. Adevărul este că am ajuns aproape întâmplător, căutam altă destinație pentru călătoria noastră și nu găsisem pentru perioada pe care o doream și ni s-a oferit o excursie frumoasă în Burma. Cred că a fost una dintre cele mai bune alegeri ale mele. Poate acolo au fost cele mai multe întâmplări surprinzătoare, nemaivăzute de mine, poate că era și la începutul călătoriilor mele de m-a afectat în așa măsură, pentru că acum după atât de multe experiențe lucrurile nu mă mai surprind în așa fel. Zi de zi oriunde mergeam, orice descopeream, cu oricine mă întâlneam, erau lucruri care au lăsat o amprentă puternică. În Myanmar există un lac, se numește Inle, unul dintre cele mai mari din Sud-estul Asiei, unde stă o comunitate mare de oameni împărțită în sate. Aceste sate sunt construite pe piloni și stau pe apă. M-am întâlnit cu o femeie care avea peste 80 de ani și care nu pusese piciorul pe pământ niciodată, deci care nu a părăsit niciodată în viața ei suprafața lacului.

Călătoria s-ar putea opri la malul mării

Rep.: Dacă ar fi să vă mutați într-una dintre țările vizitate, care ar fi aceasta?

K.B.: Foarte mult îmi doresc ca undeva peste 10 ani să mă stabilesc la malul mării. Asta ar fi potrivit pentru mine, acolo mă simt sută la sută bine. Asta nu înseamnă că vreau să mă bălăcesc toată ziua, dar să fie marea lângă mine, să o simt aproape. Dacă ar fi vorba de o țară europeană, poate ar fi Spania, undeva în sudul Spaniei. Oamenii din Spania sunt cei mai aproape de mine, stilul lor de viață, nonconformismul lor, voia bună, muzica lor, mâncarea lor. Este vorba de o țară atât de frumoasă, îmi place și limba foarte mult. După limba engleză, spaniola îmi place cel mai mult. Mi-am propus să învăț această limbă, și m-am gândit că nu e târziu încă să mă apuc. Dacă ar fi vorba de o țară mai îndepărtată, una dintre ele ar fi Thailanda. Îmi place pentru că este vorba de o țară liberă, interesantă. Când îmi fac vacanțele acolo îmi place că nimeni nu are treabă cu tine, cum ești îmbrăcat, dacă ești gras sau slab. Acolo poți să fii așa cum ești tu, nu trebuie să te comporți într-un anume fel. Oamenii sunt foarte prietenoși și pregătiți din punct de vedere turistic. Dacă într-un hotel dai cumva de o cameristă care intră în camera ta să facă ordine, nu o să iasă niciodată întorcând spatele, se va retrage cu fața spre tine mulțumind că ai venit în țara ei. 

O altă țară unde m-aș muta, poate ar fi în America Latină, în Brazilia. M-am simțit extraordinar. Știm că cele mai frumoase două orașe din lume concurează permanent preferințele turiștilor. Unul este Rio de Janeiro din Brazilia, altul este Cape Town din Africa de Sud. Am avut noroc să le vizitez pe ambele, dacă ar trebui să dau un răspuns, tot Rio de Janeiro cred că aduce premiul. Este un oraș absolut superb. Din punct de vedere geografic așezarea este de neegalat. 

„Călătoria nu este niciodată o chestiune de bani, ci de curaj” (Paulo Coelho)

Kelemen spune că nu ai nevoie de mulți bani pentru a începe să călătorești, ci mai mult ai nevoie de hotărâre și de dorința care să te poarte spre alte meleaguri. De asemenea, el sugerează că drumul lung al acestei pasiuni poate să înceapă chiar din țara noastră pe care o considera una deosebit de frumoasă, chiar dacă încă destul de slab dezvoltată  în domeniul turismului. De altfel, Kelemen consideră că acest stil de viață este unul care te îmbogățește, mergând pe principiul că o călătorie este echivalentul a câtorva cărți citite, prin simplul fapt că toate simțurile omului sunt provocate odată ce ai pornit la drum. 

Rep.: Ce suveniruri aduceți din călătoriile dumneavoastră?

K.B.: La început am încercat, din lăcomie, sau nici nu știu cu să îi spun, să iau din toate: haine, statuete, bijuterii, de toate. Veneam acasă și jumătate de valiză era cu suveniruri. Pe parcurs mi-am dat seama că este total inutil. De mult nu mai fac chestia asta, din contră. Am și o colecție de instrumente muzicale, cam 30 și ceva de instrumente de mărime mai mică pe care puteam să le transport,  aduse din toate colțurile țării. O perioadă de timp au fost expuse în camera de zi la mine, după care am văzut că doar ocupă loc. Cred că o să le ofer cadou la o instituție, poate chiar la noi la Universitatea de Arte. Nu mai aduc nimic, eventual dacă o piesă vestimentară dacă e specifică locului și îmi atrage atenția. Am păstrat obiceiul să aduc un magnet, dar nu mai încape pe niciun frigider. Dar mi-am propus să nu mai fac asta pentru că am hotărât să nu mai investesc în lucruri palpabile, ci mai mult în cele emoționale, simbolice.

Rep.: Călătoria e mai frumoasă singur sau însoțit?

K.B.: Până înainte de pandemie cu câțiva ani mi-am propus ca cel puțin o dată pe ani să mă duc într-o călătorie singur, și au fost niște experiențe extraordinare. Eu sunt înconjurat în permanență de oameni, conducând și organizând grupuri de câte 30 de persoane. Întotdeauna conduc grupurile în destinații noi unde nu a fost nici eu niciodată, iar din acest punct de vedere nu pornesc cu oricine la drum, prefer să cunosc acei oameni pentru că o persoană incomodă poate să strice vacanța și cum mă duc și eu cum ei în vacanță nu îmi permit să stric asta nici pentru mine nici pentru ceilalți.  Este foarte important ca ambianța să fie plăcută, să fie un grup omogen și să ne simțim bine. Fiind cu oameni în jurul meu în excursii, și la birou, și la teatru, atunci mi-am propus să îmi ofer acele zile libere să spunem așa, unde sunt eu cu mine, am timp să mă gândesc, am timp să stau două ore în fața unui  tablou și nu trebuie să mă acomodez în funcție de alți oameni. Nicio clipă nu m-am plictisit singur pentru că mereu cunosc oameni faini. Din păcate am rupt firul călătoriilor singur dar o să reiau asta. 

Călătorului nostru târgumureșean, clar îi șade bine cu drumul iar viața pe care și-a construit-o l-a schimbat foarte mult în bine. A devenit mai tolerant, mai deschis la nou, călătoriile fiind mediul perfect unde curiozitatea caracteristică a putut să se desfășoare în voie. Vorbește neîntrerupt despre experiențele sale fiind un povestitor desăvârșit, lucru care îți trezește și ție pofta de ducă. Kelemen ne sfătuiește să lucrăm în fiecare zi pentru ce dorim să îndeplinim iar dacă asta înseamnă abordarea unui stil de viață determinat de călătorii, atunci cu siguranța merită orice efort.  Când poți vedea că în jurul tău există o sumedenie de locuri, de oameni, de culturi, este aproape imposibil să rămâi imobilizat în propria condiție. 

Mălina MORARU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

LIVE: Raportul anual al rectorului UMFST ”George Emil Palade”

Distribuie Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul principalei universități mureșene, prezintă joi, 28 martie, Raportul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.