FOTO: Vioara, la o nouă poveste de dragoste spusă la Reghin

Fabricarea instrumentelor muzicale la Reghin are o vechime de peste șapte decenii, poveste începută de Roman Boianciuc, cel care la începutul anilor 50 punea bazele secţiei în care avea să construiască primele viori la Reghin.

Povestea a fost dusă mai departe de ucenicii Maestrului Boianciuc, din care îi amintim pe Nicolae Ciurba, Florea Precup, Ioan Luca, Nagy Pavel, cei care în 1990 pun bazele Asociației Artiștilor Lutieri din România (AALR).

Asociația a marcat cei 70 de ani de luterie în România în cursul anului trecut printr-un eveniment de amploare menit să pună în valoare vioara și inimoșii ei făuritori. Povestea continuă și în 2022, an care a consfințit  cea de a doua ediție „SoundCraft – Music & Art Festival”, eveniment organizat de AALR în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al Municipiului Reghin, găzduit de Casa de Cultură “Eugen Nicoară” Reghin  în perioada 17 – 18 august 2022.

La conducerea AALR  se află Alin Stoica,  inițiat în meseria de lutier de foștii ucenici ai marelui Roman Boianciuc

„Practic meseria de lutier din 1986. Am fost angajat al Secției de Instrumente din cadrul IPL Reghin. Aici erau câțiva lutieri de renume pe timpul acela printre care domnul Nicolae Ciurba, Precup Florea, Nagy Pavel, de la care am reușit să furăm meseria pe care acum o practicăm cu drag”, a declarat Alin Stoica, președintele Asociației Artiștilor Lutieri din România

Care a fost motivația de a alege această meserie?

„Cred că plăcerea de a sta în armonie cu lemnul și de a ieși ceva artistic din mâna noastră” ne-a răspuns Alin Stoica, care deține un mic atelier cu câțiva angajați unde se produc instrumente, de la cele profesionale la cele de maistru. 

„În principiu ne-am axat pe violoncele, dar mai producem și viori și viole. Am participat la numeroase târguri, expoziții, începând cu târgul de la Frankfurt, expoziția de la Cremona, Festivalul ”George Enescu” și mai nou la festivalurile pe care le organizăm împreună cu Asociația Artiștilor Lutieri din România”, a spus Alin Stoica.

Toamnă bogată în evenimente

Următorul pas este prezența  în cadrul Concursului Internațional George Enescu 2022 (4 -18 septembrie), eveniment posibil grație parteneriatului cu Consiliul Județean Mureș. Acesta va prefața cele două mari evenimente la nivel mondial care vor avea loc în această toamnă, Cremona Mondomusica (23 – 25 septembrie 2022) și International Violin Making Competition Mittenwald, Germania (28 octombrie – 13 noiembrie 2022). 

„Vom merge  la Cremona cu 9 standuri, lucru posibil datorită  ajutorului venit din partea  Guvernului României. Avem un parteneriat, dânșii ne-au finanțat cu o sumă considerabilă fapt pentru care am reușit să obținem 9 standuri de la Cremona, unde o să fie expuse, zic eu, cele mai bune instrumente făcute de lutierii righineni. Vor fi în jur de 10-15 instrumente la fiecare stand, începând cu viori, viole, violocele și contrabași. La Mittenwald din câte știu eu, suntem înscriși la concurs 7 lutieri, atât la secțiunea vioară cât și la violă, violoncel și contrabas. În ce mă privește, am un singur violoncel cu care particip.  Este plăcerea mea acest instrument, de aceea m-am axat mai mult pe violoncele. Instrumentul cu care voi participa în concurs este în lucru de anul trecut, chiar s-a și cântat pe el și sper să obțin un rezultat bun. La Mittenwald, concursul efectiv se desfășoară pe o perioadă mai lungă, circa două săptămâni în care fiecare instrument înscris la concurs va fi  analizat de juriu format din  lutieri, după care va trece la un juriu format din  artiști, din  muzicieni. Aceștia vor testa instrumentele după care  vor da note instrumentelor din competiție ”, a precizat Alin Stoica.

Legat de rezultate, deși au o tradiție considerabil mai mică decât cei din Franța sau Italia, lutierii reghineni reușesc performanțe remarcabile la marile concursuri la care participă. „Dacă la o participare de 300 – 400 de concurenți  ești printre primii 100, eu cred că e un rezultat  destul de bun. Chiar primele locuri n-am avut ocazia să le avem, dar sperăm pe viitor”, a precizat Alin Stoica.

Câtă valoare conferă un premiu internațional instrumentului, respectiv artisului care îl produce?

„În general, orice premiu obținut la un concurs îți crește valoarea, nu neapărat la instrumentul care a fost la concurs, cât la instrumentele pe care le vei face de acum înainte”, spune președintele AALR.

Povestea merge mai departe

Alin Stoica a deprins tainele meseriei de lutieri de la ucenicii Maestrului Roman Boianciuc. Tradiția pare că se respectă, în sensul că tinerii lutieri învață de la cei mai experimentați, cum este și cazul lui Alin Stoica.
„Pe parcursul anilor, la mine în atelier s-au perindat mulți dintre rutierii care acuma fac instrumente. Cu bucurie au plecat de la mine, suntem în continuare într-o relație foarte bună. Îi ajut ori de câte ori au nevoie de ceva. Ne bucurăm că generațiile tinere deja trecute de 20 de ani sunt interesate de meseria de lutier”, a subliniat Alin Stoica.

Festivalul „SoundCraft 2022 – Music & Art Festival a inclus în oferta sa și o expoziție reprezentativă a istoriei luteriei reghinene, la loc de cinste fiind instrumentele fabricate de lutieri precum Roman Boianciuc, Florea Precup, Nicoale Ciurba, Ioan Luca, Nagy Pal, Zaharie Mare, Vasile Mare, Virgil Bândilă, Mihai Hărşan, Nagy Bela, Alin Stoica şi alţii, dar și de un inedit atelier în care vizitatorii au putut vedea pe viu tehnicile de fabricare a viorii chiar de la lutierii reghineni.

În spațiu destinat atelierelor l-am întâlnit pe Rafael Butaru, concertmaistru al Filarmonicii ”George Enescu”  care savura din plin sunetul viorii sale, un Nicolò Gagliano.

„Fiind a doua ediție de festival, sunt aici la Reghin în calitate de instrumentist, de organizator, de făcător de repetoriu și de concertmaistru al  Filarmonicii ”George Enescu”. Noi doar venim să oferim o mână de ajutor, un reglaj al acestor instrumente și să ne bucurăm de toate instrumentele minunate pe care putem să le să le încercăm, să le folosim în concertele noastre Mircea Lazăr, colegul meu de la Opera Națională București, încearcă acum toate viorile de care au putut dispune băieții din asociație și niște viole. După ce termină el mă duc eu și tot așa, o să avem trei  ore de foc”, a precizat Rafael Butaru, concertmaistru în cadrul Filarmonicii ”George Enescu”.

Un aspect deloc de neglijat este cel legat de renumele instrumentelor fabricate la Reghin.

„Noi de obicei cântăm pe tot felul de instrumente, mai noi, mai vechi, și facem asta în fiecare zi. Niciodată Reghinul nu a fost asociat cu instrumente bune. Erau vremuri în care, în lumea noastră a muzicienilor când spuneai despre ceva  că sună ca un instrument de Reghin, nu era neapărat un lucru bun. Noi încercăm să reabilităm chestia asta. Erau instrumentele de fabrică despre care toată lumea credea că sunt de Reghin, iar pentru noi această expresie era una destul de dureroasă, cunoscându-i pe lutierii de aici, în special pe Claudiu Mare și  pe Ionică Vezendan. Știam cum lucrează ei și la fel cum lucrează alți colegi de aici care fac  instrumente foarte, foarte bune. Am zis că trebuie neapărat să reabilităm chestia asta, să aducem instrumentele bune, cântate cât putem noi de bine în atenția publicului, pentru că sunt sunt adevărate comori. E păcat se nu se asocieze un instrument de Reghin cu ceva de calitate”, a subliniat Rafael Butaru.

Partea cea mai generoasă  din cadrul Sound Craft Music & Art Festival a fost cea muzicală, prin cele două seri de concerte găzduite de Casa Municipală de Cultură „Dr, Eugen Nicoară” din Reghin. Prima seară de festival, cea de miercuri, 17 august, a fost deschsă de recitalul elevilor Secției de Muzică din cadrul Școlii Gimnaziale ”Augustin Maior”, urmat de recitalul susținut de Cvartetul Tiberius al Filarmonicii de Stat Târgu Mureș care a încântat audiența cu Divertimento in F major, K.138 – Wolgang Amadeus Mozart și String Quartet – Aleksandr Porfirievici Borodin.

A doua seară de festival a fost și cea de gală. Renumiţi artişti instrumentişti care au participat la Sound Craft Music & Art Festival 2021, au revenit la Reghin pentru un nou moment de excepție. Printre aceștia se numără Rafael Butaru, concertmaistrul al Filarmonicii ”George Enescu” din București,  Mircea Lazăr, Ana Ungureanu şi Mihai Oltean la vioară, Cătălina Filipescu, Adrian Vasile la violă, Ella Bokor, Răzvan Suma la violoncel şi Cristian Mihart la pian, care au încântat publicul cu piese din repertoriul compozitorilor Jean-Marie, Igor Frolov, Bela Bartok, Dimitri Shostakovich, Luigi Boccherini, Johann Sebastian Bach și Pyotr Ilych Tchaikovsky.

Vioara, prin minunații slujitori, fie că vorbim de lutieri sau de artiști, a fost timp de două zile în atenția iubitorilor de frumos, de muzică, de artă, de tradiția Reghinului în cele din urmă. Un festival care să o pună în valoare  nu putea fi găzduit decât la Reghin, decât de cei care cu drag îi dau formă și glas.

„Un festival poate da o identitate unui oraș, un mod de a se dezvolta și consider că  niciunui alt oraș nu i se potriva mai bine acest concept decât Reghinului. Aici e orașul viorilor, aici trebuie să se desfășoare acest eveniment. De asemenea, apreciem în mod deosebit direcția aleasă de organizatorii festivalului. Am încercat și noi că administrație locală, prin evenimentele noastre,  să promovăm o altă direcție, o direcție a culturii, a evenimentelor de calitate, educative, culturale. Traversăm o perioadă destul de tulbure în toată Europa, o perioadă grea și tristă. Avem nevoie de acțiuni, gesturi și evenimente pozitive. Muzicienii nu au arme în mână, au în mână flori. Avem mare nevoie de aceste flori care-i aduc bucurie, speranță, pace, prietenie și stare de bine”, a fost mesajul transmis de primarul municipiului Reghin, Márk Endre în deschiderea primei seri a festivalului.

Un mesaj cât se poate de onest, corect dar mai ales realist.  Cât privește răspunsul iubitorilor de muzică, acesta a fost unul destul de fluctuant, dacă în seara de gala sala a fost plină, în schimb, în prima seară locurile goale din sală erau vizibile, lucru deloc plăcut pentru un eveniment care vrea să pună în valoare nu doar vioara, ci și  adevărații ei slujitori, începând de la cei care o produc, terminând cu artiștii, de la cei mici, elevii Școlii de Muzică la artiști consacrați ai marilor scene ale României.

Alin ZAHARIE