Home / Comune / Solovăstru, oameni și tradiții la Festivalul Văii Gurghiului

Solovăstru, oameni și tradiții la Festivalul Văii Gurghiului

Distribuie

Prezență constantă pe platoul ”La Fâncel” în ficare an la Festivalul Văii Gurghiului, comuna Solovăstru s-a prezentat și în acest an cu tot ce are mai frumos și mai de suflet, cu oameni iubitori de tradiții, de port, cântec și joc popular.

Casa alegorică a comunei Solovăstru

Gazde la căsuța alegorică a comunei Solovăstru ne-au fost două inimoase doamne, Florina Fola și Maria Bogdan din Solovăstru, care ne-a prezentat pe larg tradițiile solovăstrenilor expuse cu mare drag la festivalul Văii Gurghiului.

„Vizitatorii au ocazia la acest festival să vadă cum arată o casă tradițională din Solovăstru, construită din lemn, frumos împodobită cu lucrurile cusute în casă de mâna femeilor. Casa are trei încăperi, prima fiind casa dinainte, apoi tinda și casa dinapoi.

În casa dinainte se aranja patul cu hainele, fiecare găzdoaie își făcea patul cât mai înalt. Dacă avea mai multe fete de măritat avea mai mult de lucru, să le facă la fiecare zestre. Era camera care se ținea curată, aici copiii nu prea aveau voie să intre să facă deranj, e camera unde de regulă erau primiți musafirii mai de soi. În tindă, se punea războiul, stativa cum i se mai spune, se punea furca de tors. Aici se mai făcea mâncarea, deoarece pe vremuri nu erau bucătării ca și azi. E camera cea mai des folosită de către cei din casă, e locul unde se lucra de obicei, la fel și locul unde se făcea mâncarea. Tot aici se țineau și tradiționalele șezători. În camera din spate, era locul unde oamenii dormeau, locul în care oamenii se odihneau pentru a doua zi”, ne-a povestit Florina Fola.

Florina Fola

 Valorile satului trebuiesc păstrate cu sfințenie, crede Florina Fola. „E foarte important ca aceste lucruri să fie cunoscute, dar mai ales să fie păstrate de generațiile care vin după noi. E tot ce avem noi mai frumos, tradițiile, portul, și ar fi bine ca urmași să prindă drag de aceste valori, așa cum și noi la rândul nostru le-am îndrăgit. Ei să ducă mai departe această dragoste deoarece noi avem deja o vârstă și nu știu cât le vom mai putea duce. Nu ne gândeam noi cu ani înainte că astfel de lucruri vor ajunge să facă obiectul vreunui muzeu, credeam că o vor merge veșnic cu ele până la veacul veacurilor. Mă pot declara norocoasă că am prins vremurile frumoase când încă să mai semăna cânepa, se recolta după care era dusă la topit, apoi era lucrată. Erau multe faze de lucru până când ea era gata. Deși eram copilă, îmi plăcea, vremuri care din păcate au cam trecut. Tot ce exista într-o casă era făcut de mâna omului, de femeile gazdă care țeseau, coseau și dădeau naștere la tot ce însemna haină sau alt obiect din casă. În ziua de azi mai sunt femei care desi au o vârstă mai continuă să lucreze. Atât de mare le e dragul de port popular și de tradiții că pur și simplu nu se pot lăsa”, a precizat Florina Fola.

Sufletul Ansamblului ”Dor Solovăstrean”

Gazdă de nădeje a casei Solovăstru ne-a fost și Maria Bogdan, creatoare de costume populare și coordonator al Ansamblului ”Dor Solovăstrean”. „Identitatea noastră este în portul popular. Noi, respectiv Ansamblul ”Dor Solovăstrean” am umblat mult în străinătate și nicăieri nu am văzut așa port frumos cum este la noi. De aceea, încercăm să mai coasem și acuma, să păstrăm această tradiție a cusutului, a rânduieli în casă cum o fost mai demult pentru că dacă noi nu mai facem acuma, nu mai face nimeni. Toată lumea zice că mergem pe vechi, pe autentic, dar trebuie făcut ceva mai mult, altfel aceste costume se deteriorează în timp, chiar dacă materialele erau mult mai bune decât sunt acuma. Eu cos și știu. O cămașă făcută acum 100 de ani și-a păstrat culorile, iar la cea care o facem acuma, există ca la prima spălare toate culorile se împrăștie în cămașa. Înainte, femeile își lucrau în casă lâna, făceau totul natural cu vopsele naturale. Acum nu se mai face cum se făcea atunci, cumpărăm anumite lucruri din comerț care sunt așa cum sunt, nu se compară cu cele naturale de pe vremuri. De asemenea, și apa era mult mai naturală pe vremuri. Hainele se spălau la râu, cum era și în cazul Solovăstrului. Vara mergeam la vale, hainele le soponeam, le întindeam, le lăsam la soare după care le mai soponeam o dată. Apoi, pe un scaun hainele se băteau cu maiul. La fel și la pânză, se albea la râu. Era obiceiul albitului pânzei, care acum nu se mai practică. Iarna, hainele se spălau în casă. În tindă, hainele se puneam într-o covată mare, se spălau după care se clăteau la râu”, ne-a spus Maria Bogdan.

Maria Bogdan

Dragul pentru portul popular nu are limită pentru Maria Bogdan, început de copil și continuat cu aceiași pasiune și în prezent. „Prima cămașă făcută de minte integral a fost în urmă cu vreo 15 ani. De mică am deprins această dragoste, am învățat de la mama și de la o soră a tatălui care era bolnavă. Aveam 6-7 ani, părinții mă lăsau să stau cu ea acasă și de la ea am învățat. Stăteam în pat și ea m-a învățat să cos. Atunci am deprins taina cusutului, lucru care mi-a plăcut foarte mult. Apoi, o vreme am mers pe chestii ceva mai moderne până acum 15 ani când am reluat munca la aceste costume tradiționale. Încerc să reproduc costumele vechi, tradiționale. Ce este foarte important, fiecare membru din ansamblul nostru își face singur costumele. La fel și în ce mă privește costumele noastre de ansamblu. Sunt făcute după o cătrință veche care este a Florinei Fola. Am păstrat modelul, colorostica în schimb nu este identică în totalitate cu cea veche, dar se apropie destul de tare de modelul cel vechi”, a spus Maria Bogdan.

”Coronița” și ”Dor Solovăstrean”

Oferta artistică a comunei Solovăstru la Festivalul Văii Gurghiului a cuprins cele două ansambluri, ”Coronița” coordonat de Florentina Batori care a urcat pe scenă în ziua de sâmbătă, respectiv Ansamblul „Dor Solovăstrean” care a încântat publicul în cea de a doua zi de festival.

Ansamblul ”Coronița”

„Noi activăm ca și grup vocal de prin 1978, fără a avea un nume. Am activat vreme de vreo 17 ani după care a urmat o perioadă de pauză. O parte care am plecat din acel prim grup am format Ansamblul ”Dor Solovăstrean” prin intermediul căruia am scos la lumina foarte multe tradiții și obiceiuri. Amintesc aici de Plugarul, obicei foarte frumos al Solovăstrului din a doua zi de Paști, Jocul însuraților, Clacă la secerat, Clacă la desfăcat, Clacă la făcutul zestrei miresei, obiceiuri cu care de altfel am și început. Primul nostru spectacol a fost cu ”Plugarul” și ”Claca”. Cei care au fost duminică la festival le-au putut vedea, precum și întreaga noastră muncă adunată în cei 15 ani de activitate a Absamblului ”Dor Solovăstrean”, a precizat Maria Bogdan.

Alin ZAHARIE


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Elevul Leonard Buta, în concert la Palatul Culturii

Distribuie Sala Mare a Palatului Culturii a găzduit joi, 21 martie, de la ora 19.00, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.