Amintiri despre Casa Regală Britanică depănate la Saschiz

Fotografii de la diverse întâlniri cu reprezentanţi ai Casei Regale a Marii Britanii, în special cu prinţul Charles de Wales, devenit Regele Charles al III-lea, din timpul vizitelor sale dese din comuna Saschiz, unde patrona Fundaţia ADEPT Transilvania specializată în promovarea conservării terenurilor agricole cu înaltă valoare naturală, au început să invadeze spaţiul public după trecerea în nefiinţă a Reginei Elisabeta a II-a.

Şi aceasta pentru că localnicii, „băştinaşi” sau mai nou veniţi, au resimţit decesul reginei ca pe o pierdere personală, dorind astfel să-şi arate compasiunea şi susţinerea morală faţă de Regele Charles al III-lea, cel pe care susţin că „l-au adoptat”.

Preşedintele Fundaţiei ADEPT Transilvania din Saschiz, Nat Page, cu 15 ani la activ în Serviciul Diplomatic al Marii Britanii, s-a arătat marcat de dispariţia Reginei Elisabeta a II-a, despre care spune că şi-a servit poporul până în ultima clipă.

„Ieri, bineînţeles, am primit cu toţii această veste foarte tristă, nu a fost neaşteptat, dar totuşi este groaznic pentru noi să pierdem o doamnă care era respectată de toată lumea. Şi poate că nu ştiţi acest lucru, dar când a fost încoronată ea a jurat că va munci fiecare minut din viaţa ei, fiecare minut a fost dedicat lucrului pentru poporul britanic şi pentru comunitatea pe care o iubea. Şi ea a şi făcut asta, până în ultima clipă a servit poporul britanic. Era remarcabilă pentru că avea simţul umorului, cu siguranţă avea păreri despre lucruri, dar a rămas mereu neutră, astfel încât să poată lucra foarte bine cu fiecare guvern şi nu s-a amestecat direct în politică. (…) Dar, în acelaşi timp, a dat un suflet şi un spirit real. Ţara, toată lumea a respectat-o chiar şi oamenii care nu sunt monarhişti au iubit-o pe regină. Pentru că era o astfel de femeie, o datorie, şi-a îndeplinit datoria toată viaţa într-un mod foarte modest, dar ferm”, a declarat presei liderul Fundaţiei ADEPT, Nat Page, fost prim-secretar al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti în perioada 1991-1995.

Alături de actualul Rege Charles al III-lea, Nat Page s-a implicat în promovarea conservării terenurilor agricole cu înaltă valoare naturală din România din anul 1998, prin Fundaţia ADEPT Transilvania din Saschiz.

„Am avut privilegiul să lucrez cu o mulţime de tineri români talentaţi în Fundaţia ADEPT de aproape douăzeci de ani şi au fost peste 20 de ani foarte interesanţi. Şi pentru prinţul Charles, desigur, că acum îl avem pe Regele Charles – trebuie să ne obişnuim să-l numim Regele Charles – relaţia lui cu Transilvania durează de peste douăzeci de ani, din 1997, atunci a vizitat prima dată România. (…) Este foarte interesat de agricultură şi iubeşte natura şi diversitatea, dar, de asemenea, apreciază cu adevărat ceea ce fac fermierii pentru a menţine natura şi cred că asta îl face să iubească Transilvania, relaţia dintre agricultură şi natură şi comunităţile de fermieri. Şi pentru a ajuta natura în comunităţile agricole pe care le-a vizitat în ultimii ani în fiecare an – cu excepţia cazului în care nu a putut din cauza COVID – întotdeauna i-a plăcut să cunoască producătorii şi fermierii”, a arătat Nat Page.
El susţine că, fie fermieri sau oficiali ai statului român, pentru toţi cei care l-au întâlnit pe prinţul Charles de Wales a fost „o experienţă foarte caldă, deoarece atunci când îl întâlneşti, simţi că este cu adevărat interesat de tine ca persoană”.
„Este o fiinţă umană foarte caldă, o persoană minunată cu care să fii faţă în faţă şi să porţi o conversaţie cu el”, susţine Nat Page.
Liderul Fundaţiei ADEPT a precizat că, deşi nu s-a amestecat în politica statului, Regele Charles al III-lea a avut o influenţă asupra politicilor din România, prin faptul că a remarcat importanţa naturii româneşti şi a comunităţilor agricole, pe care le-a şi sprijinit.

Managerul responsabil de comunităţile de fermieri şi produse locale din cadrul ADEPT, Ben Mehedin, cel care l-a cunoscut pe prinţul Charles în anul 2013, a arătat că din interacţiunea sa cu membrii Casei Regale britanice a rămas impresionat de latura umană a acestor oameni şi de simţul umorului extrem de pronunţat de care dau dovadă.

„Oamenii privesc Casa Regală ca pe o instituţie, dar eu am observat faţa umană a acestor oameni, ceea ce îi apropie de noi, ceea ce ne face să-i simţim aproape, simţul umorului. Am avut onoarea să îl cunosc pe noul Rege Charles al III-lea şi am constatat că are un simţ al umorului accentuat, ceea ce îi face umani. Vă dau exemplu o povestioară: îi plăcea să se întâlnească cu oamenii autentici din Transilvania, meşteşugari, producători. Şi s-a întâlnit cu cea care a făcut perdelele de la conacul din Mălăncrav, iar ea, foarte timidă, a întrebat dacă ar putea să facă o poză pentru nepoţi, pentru copii. Prinţul Charles i-a răspuns: ‘sigur, dacă nu-ţi distrug reputaţia’. Are această prezenţă de spirit de a pune într-un mod funny problema. Umorul său nu trece neobservat. Şi am mai remarcat ceva, nu ştiu dacă asta e din educaţie sau din fire, în momentul în care vorbeşte cu tine, te face să se simţi important şi apreciat. Adică îţi dedică acel timp fie să îţi pună întrebări, fie să asculte ce ai să-i spui”, a declarat Ben Mehedin.

Dr. John Akeroyd, consultant de specialitate în pajişti şi managementul conservării acestora în cadrul ADEPT Transilvania, l-a însoţit pe prinţul Charles deseori, în calitate de ghid cu expertiză în botanică, întrucât deţine vaste cunoştinţe despre flora din Grecia, România, Polonia, Irlanda şi Marea Britanie.

„Am venit în România în urmă cu 22 de ani şi a fost plăcerea şi privilegiul meu de multe ori să-l ghidez pe domnul care acum este Regele Charles al III-lea în jurul minunatului mediu rural din România. Îl iubeşte, pur şi simplu îl adoră, el iubeşte mai ales natura de aici. Este foarte interesat de plante şi de grădini şi îi place să se uite la flori şi ştie multe despre ele, deoarece rar găseşti o persoană publică să fie interesată de ceva de genul florilor sălbatice. Şi el înţelege că nu sunt doar flori, ele sunt un simbol al peisajului rural bogat, care este foarte productiv nu numai pentru producerea de alimente de bună calitate, ci şi pentru protejarea naturii. (…) Este foarte aproape de inima lui şi cred că îi place aici. Ca şi o legătură curioasă, familia regală a avut de multă vreme un interes pentru homeopatie şi se pare că homeopatia a fost o practică medicinală care a început în Transilvania şi apoi a fost preluată în Germania şi de acolo în întreaga lume, dar familia regală a avut tradiţia de a folosi homeopatia chiar cred că de la George al V-lea, dar chiar şi înainte de asta, şi era o legătură curioasă cu pajiştile sălbatice din Transilvania”, a susţinut John Akeroyd.

Primarul comunei Saschiz, Ovidiu Şoaită, susţine că pentru comună este un privilegiu şi un plus de imagine faptul că actualul rege al Marii Britanii s-a arătat extrem de interesat de acest areal.

„Pentru noi a fost un privilegiu, faptul că am fost vizitaţi de Majestatea Sa, ne-a adus foarte multe beneficii de imagine, nu doar comunităţii noastre, ci şi întregii zone, chiar şi întregii ţări. Sper că şi noul statut pe care îl are să-i permită să continue această acţiune de promovare prin simplul fapt că aprecia toate valorile naturale şi bogăţiile existente la noi, precum şi patrimoniul construit”, a spus Ovidiu Şoaită.

Primarul din Saschiz a menţionat că prima oară când a dat mâna cu Regele Charles a constat că acesta „are o mână foarte hotărâtă, de bărbat muncitor”.

„Vă daţi seama, când m-am întâlnit prima oară cu domnia sa emoţiile erau pe măsură. Dar în momentul în care am dat mâna cu el, are o mână foarte hotărâtă de bărbat muncitor, muncit. M-am interesat după aceea şi am aflat că lucrează în Grădina Regală, îi place să gospodărească, face mişcare, ştie foarte, foarte multe lucruri practice în ceea ce priveşte gospodăria, lucruri simple, normale. Imediat după ce am dat mâna cu el, mi-a transmis o stare de siguranţă, de simplitate şi am devenit foarte confortabil. E deosebit (…). Ne-a dat o rază de speranţă cu prezenţa dânsului aici prin faptul că ne-a pus în valoare, prin faptul că imediat am fost mai apreciaţi, iar tinerii au început să rămână la noi. Au văzut o speranţă, ne-a deschis oarecum ochii pentru a aprecia ceea ce avem noi aici şi poate că din neglijenţă sau din obişnuinţă nu reuşeam să vedem”, a susţinut Ovidiu Şoaită.

(www.agerpres.ro)