FOTOREPORTAJ: Instrumentele muzicale Gliga și arta perfecțiunii acustice

Maestrul lutier Vasile Gliga a lucrat în tinerețe la fabrica de instrumente „Hora”, unde a căpătat experiență de la lutierii acestei fabrici. Prima vioară a fost realizată în familie, într-o debara. La confecționarea ei au contribuit atât părinții, Vasile și Elena Gliga, cât și cei trei copii ai lor, Dumitrița, Cristi, și Mirona Gliga. Într-o lună au confecționat două viori pe care, apoi, le-au vândut. În 1990, una dintre viori a fost vândută la Viena cu 2.000 de mărci.

În 1991, Vasile Gliga a achiziționat o casă în Reghin care devine atelier, iar în cele din urmă se transformă într-o fabrică privată. Pentru început lucrează cu două, apoi cu zece persoane. În acest an, fabrica producea doar instrumente maestro-profesionale. În 1992, lucrau cu șase persoane în plus, apoi, în 1993 lucrau 12 persoane, în 1994, 24, iar în 1995 aveau deja 48 de salariați. În 1997 apare a doua fabrică de instrumente în Reghin, unde se fabricau instrumentele de student. În anul 2000 apare cea de-a treia fabrică, în Toplița, unde se fabrică instrumentele de școală. În schimb, instrumentele maestro se realizează la fabrica Gama din Reghin.

La o vioară se lucrează diferențiat, în funcție de clasa acesteia. Clasa este conferită de lemnul folosit pentru fabricarea instrumentelor, acesta fiind paltinul creț și molidul de rezonanță. Cu cât crețul lemnului este mai des, cu atât este mai bună calitatea acestuia și este folosit la instrumentele de maestru. Dacă crețul este mai rar atunci calitatea scade automat, iar lemnul este folosit la instrumentele mai ieftine.

Lemnul se usucă natural minimum patru ani. Lemnul provine din zona Reghinului, respectiv paltinul creț și molidul de rezonanță. De asemenea nouăzeci la sută din os și abanos sunt materii  importate. La un instrument de serie se lucrează aproximativ 50 de ore în decursul a trei luni, iar la instrumentele de maestru aproximativ trei sute de ore pe an. Instrumentele sunt fabricate manual, iar la o vioară de student se lucrează între 280-300 de ore.

95% din producție e livrată în străinătate în SUA, Japonia și Australia. Cristian, fiul lui Vasile Gliga este stabilit în SUA unde se ocupă de vânzarea instrumentelor. Însăși revista „Times”, a scris despre viorile Gliga.

Prețul unei viori este determinat de calitate, montaj, de mărime, și multe altele. Prețul unei viori de începător pornește de la câteva sute de lei, iar un instrument de maestru la comandă poate ajunge până la zeci de mii de lei. Acestea pot avea fileu dublu, accesorii din lemn exotic, sau sculptură umplută cu praf de abanos.

Limba și accesoriile viorii sunt făcute din paltin creț sau din lemn exotic.

Instrumentele de maestru au un certificat de autenticitate, care conține poze cu instrumentul respectiv și măsurători.

În interiorul instrumentului se regăsește aceeași etichetă ca în certificatul de autenticitate.

Mai mult de 95% reprezintă instrumente fabricate după modelul Stradivarius, Amati sau Cipriani Potter.

Instrumentele defecte pot avea un rol decorativ. Instrumentele vopsite nu sunt recomandate de către specialiștii Gliga, deoarece vopseaua poate influența calitatea sunetului.

Yehudi Menuhin, celebrul violonist și dirijor american, a avut un instrument marca Gliga, iar domnul Vasile Gliga a primit o scrisoare de mulțumire de la acesta.

Maestrul lutier Vasile Gliga nu a știut și nu știe nici acum să cânte la vioară, în schimb toți cei trei copii ai lui au cântat la acest instrument. Această fabrică este recunoscută peste hotare, iar România trebuie să fie mândră de un asemenea obiectiv economic.

Informațiile din articol ne-au fost furnizate de către Hortensia Pop.

Alexia POP