ZF și CEC Bank, conferință la Târgu Mureș. ”Investiți în România”: de la probleme la soluții

Ziarul Financiar și CEC Bank au organizat marți, 18 octombrie, în incinta Hotelului ”Plaza” din Târgu Mureș, conferința ”Investiți în România – Târgu Mureș”. Evenimentul s-a bucurat de un interes mare în rândul mediului de business mureșean, în sala de conferințe fiind prezenți peste 100 de invitați care au avut oportunitatea de a participa activ la dezbaterea unor teme de actualitate cum ar fi ”Cum fac față economiile locale în noile condiții de piață”, ”Discuții cu antreprenori și factori de decizie”, Finanțarea bancară”, ”Cum arată noul model de creștere și dezvoltare economică” și ”Cum reindustrializăm România”.

La prezidiul conferinței s-au aflat și patru antreprenori mureșeni, respectiv Remus Aurel Bența – CEO, Daw Bența, Mircea Solovăstru – membru al Comisiei de Admitere la Tranzacționare a Bursei de Valori București, Virgil Zahan – CEO, Goldring, Anca Megan – CFO, Azomureș.

Lista speakerilor a fost întregită de Bogdan Neacșu (director general, CEC Bank), Dan Burian (CEO, Electroplast), Caius Bulea (director general, Betak), Ramona Ivan (director Relații Internaționale, CEC Bank) și Ionuț Lianu (director Trezorerie, CEC Bank), iar moderatorii conferinței au fost Cristian Hostiuc – director editorial, Ziarul Financiar și Alex Ciutacu – jurnalist, Ziarul Financiar.

Atenție la resursa umană

Conducerea companiei Daw Bența este optimistă deoarece în ultimii ani industria materialelor de construcții a avut o perioadă de creștere, chiar dacă în paralel sectorul construcțiilor se confruntă cu probleme precum creșterea prețurilor la energie și la materii prime, dar și lipsa materiilor prime.

”Dacă vorbim despre economia unei ţări lucrurile devin mai complexe pentru că trebuie analizate toate conexiunile şi interdependenţele care sunt influenţate de politicile de stat şi influenţează factorii din domeniul economic. Daw Bența se numără printre norocoşi pentru că industria materialelor de construcţii în ultimii ani a avut o creştere, iar cererea ne face să fim optimişti. Ne confruntăm cu creşterea preţurilor atât la energie, cât şi la materiile prime. Mai mult decât creşterea preţurilor ne confruntăm cu lipsa materiilor prime”, a specificat Remus Aurel Bența, CEO, Daw Bența.

Referindu-se la viziunea de business, Remus Aurel Bența a subliniat adaptarea planurilor de afaceri ”la realitate”, dar și importanța educației financiare și în special a menținerii și motivării constante a resursei umane.

”Cel mai important capital de care avem grijă şi pe care încercăm să-l menţinem, să-l motivăm este resursa umană şi încercăm să ţinem echipa motivată, chiar să mai atragem oameni valoroşi. Am luat măsuri prin planuri de afaceri adaptate la realitate şi în primul rând am avut grijă de partenerii şi clienţii noştri, în sensul în care creşterea preţurilor pe care am primit-o de la furnizorii de materii prime nu am transferat-o integral către ei, chiar dacă înseamnă diminuarea profitului pe termen scurt”, a mai punctat Remus Aurel Bența, care a mai dezvăluit că ”Daw Bența nu are o problemă cu costul financiar”, iar după crizele economice din 2009 și 2013 a luat decizia ca toate firmele sale să se finanțeze doar prin intermediul unor bănci românești care au sediul în România.

Totodată, CEO-ul companiei Daw Bența a fost de părere că un domeniu în care merită investit în perioada viitoare este industria apărării, respectiv infrastructura de transport a energiei.

Educația, prioritate de viitor

Cea mai mare investiție făcută de Bursa de Valori București este compania Contrapartea Centrală, care va deveni operațională, potrivit estimărilor, în a doua jumătate a exercițiului financiar 2023.

”Bursa, cel mai important proiect pe care îl are şi cea mai mare investiţie făcută este în Contrapartea Centrală, o companie care a luat fiinţă în 2019, care se află în ultima fază de întocmire a dosarelor pentru a putea fi depuse la ASF spre autorizare, care se va întâmpla în trimestrul 4 din 2022, iar în primul semestru al anului 2023 sperăm să iasă autorizaţia de la ASF, iar în semestrul doi din 2023 să devină şi operaţională”, a anunțat Mircea Solovăstru, membru al Comisiei de Admitere la Tranzacționare a Bursei de Valori București.

Întrebat care este domeniul în care merită și trebuie investit în viitor în țara noastră, Mircea Solovăstru a răspuns că acesta este Educația.

”Prin Educație reușim să ne deblocăm probabil. Să găsim o viziune, o misiune, să stabilim obiective, să facem o echipă, până la urmă să creăm un sistem care să funcționeze”, a argumentat Mircea Solovăstru.

Soluții pentru competitivitate

Energia şi preţul gazului afectează în mod direct prin randamentele investiţiilor, a fost de părere Virgil Zahan – CEO, Goldring.

”Energie mai mare, dobânzi mai mari, preţuri la combustibili mai mari înseamnă profitabilitate mai mică la emitenţi, randamente mai mici pentru investitori. Principala provocare este identificarea de soluţii pentru a fi competitivi când discutăm de competiţie între randamentele oferite de depozitele bancare astăzi care au ajuns destul de sus versus riscul asumat în cadrul unor investiţii pe piaţa de capital”, a punctat Virgil Zahan.

De asemenea, CEO-ul companiei Goldring a apreciat că analiza rapoartelor aferente primului semestru din 2022 reliefează posibilitatea unor companii, ”nu foarte multe”, de a depăși un randament de 8,7%.

”Lista se restrânge tot mai mult. Dar pe lângă potenţialul de dividend, trebuie să ne uităm la potenţialul de apreciere al acestor acţiuni, în momentul în care piaţa îşi va schimba direcţia. Să nu uităm că Bursa este cumva înaintea activităţii sau înaintea economiei, adică prevesteşte şi evenimentele rele cu patru-șase luni înainte şi evenimentele bune. Problemele cu care ne confruntăm în activităţile de zi cu zi s-ar putea să fie deja incorporate în preţul acţiunilor”, a afirmat Virgil Zahan.

Provocări mari pentru agricultură

Anul 2023 va fi unul în care agricultura românească se va baza pe importuri de îngrășăminte pe fondul situației actuale în care combinatul Azomureș a fost nevoit să sisteze producția de îngrășăminte, din cauza prețului plătit la achiziția de gaz natural.

”Undeva la 80 euro/MWh ne-ar permite să reluăm producţia de îngrăşăminte, dar avem nevoie şi de o perioadă sustenabilă de a asigura acest preţ şi cantităţile necesare. Nu putem porni toată platforma fără disponibilitatea gazului. Agricultura românească se va baza pe importuri, dar există o limitare a capacităţii de import. Din punctul nostru de vedere, anul viitor nu vor fi suficiente îngrăşăminte pentru nevoile agriculturii româneşti”, a afirmat Anca Megan, CFO, Azomureș.

Totodată, reprezentanta combinatului Azomureș a mai spus că o altă provocare importantă pentru singurul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România este ”reticența băncilor” de a finanța ”o companie care nu produce.”

”Următoarea provocare este finanţarea pentru că băncile devin reticente în a finanţa o companie care nu produce, prin urmare vom avea de rezolvat încrederea băncilor pentru ca atunci când vom putea reporni să ne asigure capitalul de lucru pentru repornire”, a punctat Anca Megan.

Probleme reale, ”din brazdă”

Finalul conferinței a oferit posibilitatea invitaților prezenți în sala de conferințe a Hotelului ”Plaza” să intervină în temele de discuție, unul dintre aceștia fiind omul de afaceri mureșean Balogh Jozsef.

”Am ajuns ca după 62 de ani să aducem îngrășăminte din Linz sau din Grecia. Anul trecut prețul era 1 leu și 34 de bani, anul acesta 5 lei și 30 și ceva de bani. Vă dați seama cu ce viteză au început agricultorii, fermierii, să termine semănarea. Problema este foarte simplă. Tot ”din brazdă”, problema gazului. În județul Mureș toate conductele ”explodează”, toate depozitele sunt pline și zilnic, acolo în câmp, se închid câteva sonde de gaz, pentru că nu mai au unde să depoziteze gazul. Dar unul din Romgaz să iasă și să spună: uite, prețul de producție al gazului este, nu știu acum, în megawați-oră se calculează, de aici pornim și de ce se ajunge la un preț. Este un secret de stat, este secretizat ca toate doctoratele din țara noastră”, a fost de părere Balogh Jozsef.

Alex TOTH