Comunicat comun al preşedinţilor Curţilor de Apel

2 noiembrie 2022

Având în vedere întâlnirea de lucru a preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei cu preşedinţii Curţilor de Apel, din data de 28 octombrie 2022, problemele dezbătute şi rezoluţia adoptată, conţinând aspecte punctuale vizând stabilirea Statutului judecătorilor – garanţie a independenţei justiţiei şi calitatea actului de justiţie, au fost convocate adunările generale ale judecătorilor de la curţile de apel, conform art. 7 alin. (1) lit. p) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015.

Întruniţi în adunări generale, azi, 1 noiembrie 2022, judecătorii curţilor de apel au dezbătut aspecte de actualitate privind statutul judecătorilor şi organizarea instanţelor. Aşadar, au fost discutate probleme importante şi concrete ţinând de independenţa judecătorului, principiu care, astfel cum a statuat Curtea Constituţională, „reprezintă o garanţie destinată înfăptuirii unei justiţii independente, imparţiale şi egale, în numele legii. (…) independenţa judecătorilor – indiferent de aspectele sub care aceasta poate fi abordată – nu este reglementată ca un scop în sine şi, cu atât mai puţin, un privilegiu al acestora, ci, slujind înfăptuirii justiţiei, reprezintă o garanţie oferită cetăţenilor. Aceştia trebuie să aibă certitudinea că magistraţii sunt independenţi (…)” (Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, pct. IV).

Legiuitorul a afirmat că stabilirea drepturilor judecătorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora (art. 73 din Legea nr. 303/2004).

Elementele principale ce structurează conceptul de independenţă şi pe care judecătorul îşi poate fundamenta activitatea, au fost subliniate şi în documentele internaţionale. Formulările principale, în acest sens, ce vin în sprijinul judecătorului, pornesc de la realitatea potrivit căreia judecătorii „au sarcina deciziei finale asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, obligaţiilor şi proprietăţii cetăţenilor” [Avizul CCJE nr. 1(2001) – referitor la standardele privind independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor, pct. 10].

Prin hotărârile adoptate astăzi, adunările generale ale judecătorilor de la curţile de apel au susţinut demersul iniţiat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, concretizat în Hotărârea nr. 5 din data de 31 octombrie 2022, atât judecătorii instanţei supreme, cât şi judecătorii curţilor de apel solicitând celorlalte puteri ale statului: să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut; să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia.

În hotărârile adunărilor generale au fost subliniate, în esenţă, următoarele aspecte privind statutul judecătorilor şi organizarea judiciară, privite în legătură cu dreptul cetăţeanului la un proces echitabil:

având în vedere că statutul judecătorilor este unul de rang constituţional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 125 din Constituţia României –, se consideră necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilităţii şi previzibilităţii acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative;
Curtea Constituţională a reţinut, în Decizia nr. 153 din 6 mai 2020, din examinarea documentelor internaționale, „preocuparea organismelor care le-au adoptat de a promova independența şi imparţialitatea judecătorilor, ţinând seama că judecătorii se pronunţă asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, îndatoririlor şi bunurilor cetăţenilor”; în acelaşi timp, a subliniat relaţia directă între statutul şi drepturile magistraţilor şi prevederile art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege;
autorităţile ar trebui să-şi aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistraţi şi necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraţilor, cât şi asupra organizării instanţelor. Orice modificări privind creşterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcţie, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă;
în contextul procesului legislativ privind adoptarea noilor „Legi ale justiţiei”, în luna octombrie 2022, Parlamentul României a reconfirmat în linii fundamentale aceleaşi condiţii de obţinere a pensiei ocupaţionale, actualmente în vigoare;
repunerea în discuţie, periodic, la intervale scurte de timp şi în lipsa unor justificări obiective, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor agravează situaţia resurselor umane, prin creşterea presiunii şi încărcăturii psihice a acestei funcţii şi are, în final, un efect negativ asupra calităţii actului de justiţie, în detrimentul cetăţeanului. Prin pierderea judecătorilor cu experienţă, care sunt astfel descurajaţi să rămână în funcţie, în situaţia în care îndeplinesc actualele condiţii de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selecţie pentru viitorii judecători, este cert că se vor produce efecte negative profunde asupra calităţii actului de justiţie, în detrimentul cetăţeanului;
îmbunătăţirea progresivă a condiţiilor de muncă la nivelul instanţelor judecătoreşti trebuie asumată printr-un document strategic cu caracter concret, care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiţii asumate, termenele de finalizare şi sursele de finanţare. La stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu au fost avute în vedere aspecte obiective din realitatea sistemului judiciar, precum: condiţiile de muncă inadecvate/necorespunzătoare, volumul excesiv de muncă cauzat de numărul insuficient de judecători şi personal auxiliar, în raport cu numărul de dosare aflate pe rolul instanţelor, insuficienţa fondurilor băneşti pentru desfăşurarea şi administrarea activităţii de judecată;
un element esenţial al independenţei sistemului judiciar este securitatea financiară a magistraţilor, aspect reţinut la nivel internaţional de Comisia de la Veneţia în raportul adoptat în sesiunea plenară nr. 82 din 12-13 martie 2010 şi în documentul intitulat „Rule of law checklist”, adoptat la sesiunea plenară din 11-12 martie 2016. Necesitatea securităţii financiare pentru asigurarea independenţei magistraţilor se referă şi la dreptul de pensie [de exemplu, Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciară, Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii, adoptate de cel de-al Vll-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985) şi confirmate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985].

Sancţionarea, de către factori decizionali de autoritate, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determină să acţionăm prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului, esenţă a puterii judecătoreşti, garantată constituţional, în scopul asigurării dreptului cetăţenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include.

Judecător Liviu Gheorghe Odagiu, președintele Curții de Apel Alba Iulia

Judecător Loredana Albescu, președintele Curții de Apel Bacău

Judecător Mihaela Darabană, președintele Curții de Apel Brașov

Judecător Luminița Criștiu-Ninu, președintele Curții de Apel București

Judecător Dana-Cristina Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj

Judecător Alina Gabriela Jurubiță, președintele Curții de Apel Constanța

Judecător Adrian Glugă, președintele Curții de Apel Craiova

Judecător Cosmin-Răzvan Mihăilă, președintele Curții de Apel Galați

Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, președintele Curții de Apel Iași

Judecător Laura Simona Băican, președintele Curții de Apel Oradea

Judecător Emilia Raluca Trandafir, președintele Curții de Apel Pitești

Judecător Paul Mihail Frățilescu, președintele Curții de Apel Ploiești