Home / Învățămînt / Zilele UMFST ”George Emil Palade” 2022. Dezbatere despre viitorul sistemului medical românesc

Zilele UMFST ”George Emil Palade” 2022. Dezbatere despre viitorul sistemului medical românesc

Distribuie

Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 a făcut obiectul dezbaterii cu tema „Direcții strategice pentru sistemul de sănătate din România, până în 2030”, eveniment găzduit luni, 5 decembrie, de Aula Facultății de Farmacie din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Invitatul special al dezbaterii a fos ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„Deschidem Zilele UMFST Târgu Mureș cu o  dezbatere cu o tentă pragmatică la care am i-am invitat pe cei care administrează domeniul medical sanitar în fiecare structură pe care o conduc să afle direct de la domnul ministru Alexandru Rafila care este direcția de dezvoltare, strategia, încotro se dorește a merge sistemul sanitar din România în perioada următoare. Sunt prezenți la această dezbatere oameni care cunosc foarte bine sistemul sanitar, dar și reprezentanți din spectrul politic care decide într-un anumit moment această direcție către care mergem”, a precizat senatorul Leonard Azamfirei, rectorul UMFST.

Încă din start, ministrul Sănătății s-a declarat cât se poate de realist în ce privește derularea programelor de dezvoltare ale sistemului medical.

„Am o mare oportunitate să prezint în fața unor profesioniști, atât din domeniu sănătății, cât și din domeniul învățământului medical, câteva din intențiile pe care le avem noi la Ministerul Sănătății. O bună parte dintre ele sunt începute, sunt chiar în perioada de implementare. M-aș bucura, vă spun sincer, eu sunt un om realist, ca măcar jumate din ce vă prezint să se facă și dacă ne ajută Dumnezeu, poate și noi în primul rând dacă ne ajutăm, și nu o luăm din nou de la capăt, cum se întâmplă de foarte multe ori, măcar trei sferturi să facem din ceea ce ne propunem până în 2030. Toate strategiile, fie că sunt naționale, fie că sunt sectoriale, sunt până în anul 2030 când ar trebui atinse niște ținte ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizației Națiunilor Unite în ceea ce privește accesul universal la servicii de sănătate și îmbunătățire a indicatorilor stării de sănătate. Or, toate lucrurile astea țin de multe elemente, fie că discutăm de investiții în clădiri, în echipamente, telemedicină, inteligența artificială și nu în ultimul rând, și aici dumneavoastră sunteți, cred, la fel de mult implicați cum sunt și eu și colegii mei de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București, în pregătirea resursei umane, fie că discutăm de studenți, fie că discutăm de medici rezidenți sau în zona de cercetare-dezvoltare, de doctoranți sau de cei care fac diverse tipuri de specializări, de atestate pentru dezvoltare a capabilităților profesionale”, a precizat ministrul Alexandru Rafila.

Strategie axată pe patru direcții

Componentele Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030 nominalizate de ministrul Sănătății au în vedere patru direcții principale: strategia de resurse umane și management spitalicesc, reforme și investiții pentru dezvoltarea asistenței medicale primare și ambulatorii, investiții majore în spitalele publice și digitalizarea sistemului public de sănătate.

„În această strategie națională de sănătate există strategii dedicate resursei umane și managementului spitalicesc. Târgu Mureșul va fi beneficiar direct a uneia dintre componente, un centru avansat de training pentru personalul medical care va intra în folosința UMFST Târgu Mureș. Cred că deja anul viitor lucrurile vor intra în linie dreaptă în ceea ce privește proiectarea și execuția acestui centru. Legat de reforme și investiții pentru dezvoltarea asistenței medicale primare și ambulatorii, suntem destul de avansați din punct de vedere al proiectelor, până la sfârșitul acestui an începem să semnăm contractele cu medicii de familie, poate și pentru ambulatoriile de specialitate. Sper ca și județul Mureș să aibă proiecte eligibile. Din acest punct de vedere însă n-o să putem să progresăm substanțial decât dacă și fiozofia de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se schimbă în ceea ce privește finanțarea și încurajarea serviciilor ambulatorii care să devină atractive inclusiv pentru practicarea profesiunii. La investițiile majore în spitalele publice, în cadrul PNRR, trebuie să alegem 25 proiecte dintr-o listă de 49. Pe listă avem și un proiect care vizează Târgu Mureșul, o propunere venită de la Institutul de Boli Cardiovasculare. M-aș bucura să fie inclus pe lista de eligibilitate astfel încât acest institut de prestigiu din România să aibă o clădire nouă prin care să-și crescă foarte mult capacitatea de acordarea serviciilor medicale. Nu în ultimul rând, digitalizarea sistemului de sănătate care se referă la toate tipurile de instituții, indiferent că discutăm de DSP-uri, Case de Asigurări de Sănătate, dar și de spitale. În momentul de față știți bine că există așa o mare diversitatea de soluții informatice, dacă ne referitor la spitale, interoperabilitatea și colectarea datelor este aproape imposibilă într-un mod coerent”, a spus Alexandru Rafila.

Oportunități de finanțare

Ca și surse financiare, ministrul Sănătății a amintit de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C12-Sănătate, cu o bugetare teoretică de 2,4 miliarde de euro, proiecte finanțate de  Banca Mondială – 300.000.000 de euro, Programul Operațional pe Sănătate (POS) – 4,6 miliarde de euro,  plus alte 100.000.000 de euro din alte surse internaționale

„În fiecare dintre elementele Planului Național de Redresare și Reziliență  avem niște sume de bani alocate pentru reforma resurselor umane, management sanitar, dezvoltarea unor indicator de calitate și a unor centre de excelență. Este vorba de o sumă de 185.000.000 de euro alocată. În ceea ce privește reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale, lucrăm la dezvoltarea compartimentelor de microbiologie, achiziția de echipamente medicale, extinderea sau reabilitare a unor spații care sunt destinate acestor scopuri și eventual a unor saloane cu un singur pat, unul dintre indicatorii pe care Centrul European de Control al Bolilor îl monitorizează an de an și la care practic România avea un număr nesemnificativ, mai ales la nivelul  secțiilor de terapie intensivă. Dacă facem controlul infecțiilor, în mod evident trebuie să avem astfel de saloane cu un singur par și cu grup sanitar propriu. La neonatologie, în ciuda scăderii sensibile a mortalității infantile, rămânem în continuare pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea infantilă. În proiectul de neonatologie se extind la nivel național maternitățile care au capabilități de grad 3 cu 124 de paturi, dotare cu echipamente medicale, ambulanțe specializate, un soi de saloane de terapie intensive neonatală pe roți, și bineînțeles, reabilitarea și extinderea construcțiilor existente. Sunt alocate aici 80.000.000 de euro. În ce privește spitalele, se prevede un minim de 25 de spitale construite cu 1,7 miliarde de euro. În următorii aproape 4 ani trebuie să încheiem proiectele la jumătatea anului 2026. Dacă proiectele vor fi avansate, sunt convins că orice prelungire este posibilă, sigur, nu la infinit, dar trebuie să existe proiecte mature și avansate în același timp. La asistența medicală primară vom dota minim 3.000 de cabinete cu echipamente standard, conform solicitării medicilor de familie. Se pot și reabilita unele dintre ele. Suma alocată este importantă, 180.000.000 de euro. Avem finalizate procedurile nu numai mai de depuneri, ci și de evaloare pentru mai mult de 1.000 de cabinete de medicină de familie, unde semnăm contractele până la sfârșitul anului. Ambulatorii de specialitate reprezintă o altă componentă importantă care reprezintă viitorul pentru multe dintre serviciile medicale pe care în momentul de față le acordăm în spital. Măsura are în vedere  extinderea, reabilitarea, înființarea și dotarea cu echipamente, valoarea fiind de 80.000.000 de euro”, a spus ministrul Sănătății.

Oferta POS 2022-2030

Alt program inclus în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030 este Programul Operațional pe Sănătate (POS) 2022-2023 unde sunt alocate pentru dezvoltarea sectorului medical peste 4,5 miliarde de euro.

„POS are câteva zone care fac obiectul acestui program până în anul 2030. Pentru că discutăm aici despre universitățile de medicină, care reprezintă partenerul de bază al Ministerului Sănătății în acest moment, atât în dezvoltarea resurselor umane, cât și în constituirea unui hub de inovație și de dezvoltare, există posibilități de investiții în cercetarea din domeniu medical. De asemenea, investiții în infrastructura spitalicească în spitale care sunt importante din punct de vedere teritorial sau regional, și aici mă gândesc la Târgu Mureș. Totodată, digitalizarea sau continuarea digitalizării sistemului medical, investiții în asistența medicală primară, asința medicală comunitară și de asemenea ambulatorie. POS vine și în sprijinul unei zone vitregite din păcate de foarte mult timp, partea de servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung și nu în ultimul rând o acțiune de sănătate publică importantă care înseamnă dezvoltarea programelor de screening operațional pentru diversele tipuri de patologii”, a precizat Alexandru Rafila.

Investiții prin Banca Mondială

Proiectele cu finanțare de la Banca Mondială sunt de asemenea incluse în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate prezentată de ministrul Rafila.

„De la Banca Mondială, avem câteva proiecte, unele dintre ele sunt finalizate. Astăzi am avut ocazia să merg la Spitalul Clinic Județean Mureș pe care îi felicit pentru proiectul cu dotarea cu echipamente de radioterapie. La nivel național sunt 15 echipamente în 11 locații, dintre care șapte în acest an, iar Târgu Mureș este unul dintre ele. Un alt proiect important la care sperăm să avem progrese notabile în anul 2023 este legat de cele trei spitale pentru marii arși, unul dintre ele la Târgu Mureș, celelalte la Timișoara și București, la Spitalul de Copii ”Grigore Alexandrescu”, a menționat ministrul Rafila.

Probleme din sistem

Fiind o dezbatere, cei prezenți au prezentat ministrului Sănătății câteva din problememle cu care se confruntă profesioniștii din cadrul sistemului medical, respectiv situația personalului medical din zonele aflate în afara centrelor universitare (dr. Tar Gyöngyi, DSP Harghita), deficitul medicilor de familie (ec. Rodica Biro, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureș), resursa umană în raportul dintre spitalele publice și cele private (dr. Horațiu Suciu, Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, IUBCvT Târgu Mureș) și medicina muncii (dr. Horațiu Moldovan, Colegiul Medicilor Mureș).

Alin ZAHARIE


De asemenea, verificati

Pregătiri pentru ”Marisiensis” 2023

Distribuie Liga Studenților din Târgu Mureș, în parteneriat cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.