Home / Interviu / Iarăși părintele Constantin Necula?!

Iarăși părintele Constantin Necula?!

Distribuie

Părintele Constantin Necula, un îndrăgit reprezentant al Bisericii Ortodoxe a poposit zilele trecute la Târgu Mureș, unde a umplut clădirea Centrului Cultural Mihai Eminescu cu credincioși dornici să audieze conferința „Provocările sfințeniei într-o lume desacralizată” și să participe la lansarea volumului „PRINTRE CUVINTE, ÎNTRE PRIETENI”, scris împreună cu realizatorul TV Dan Negru. Detalii despre vorbele pline de înţelepciune ale părintelui, rostite cu blândeţe şi seninătate în ochi, ne oferă unul dintre invitații evenimentului, scriitorul Călin Pintea, Asociația Muguri de Lumină.

În ciuda temei extrem de ofertante, se pot naște întrebările: Iarăși Necula? Mai poate veni cu ceva nou, Părintele? Nu și-a pierdut în timp, verva, profunzimile, izvorul?

 Sala plină până la refuz și mulțimea de oameni care i-au sobit vorbele revărsate din monitoarele amplasate pe holuri, dovedesc faptul că păstorul duhovnicesc are încă din belșug puterea de a odihni sufletele, iar azima cuvântului său de învățătură este mai gustată ca oricând.

Totuși, a nu știu câta oară în Orașul Trandafirilor, asta înseamnă că se simte bine printre noi?

 Fără îndoială. Sunt convins că percepe și se hrănește cu vibrațiile auditoriului. Să nu uităm că suntem pe tărâmul aristocrației inimii, unde exercițiul spiritual este o practică a convertirii la frumos, iar în acest context totul devine empatic, intim, luminos.

Dacă nu greșesc, impresia generală a fost că am participat la un exercițiu fin de interpretare a mesajului divin, profund, complex, dar în același timp accesibil tuturor.

 Da, fiindcă așa sunt adevărații grădinari de seninătate: au rafinament, umor, candoare și…pe nesimțite, cuvintele ne învăluie nuntind.

Ce le transmite învățătorul celor care spun că măcar pentru moment, Cerul poate să mai aștepte?

Printre multe sfaturi-cârjă, le dezvăluie faptul că omul trupesc trăiește „aici și acum”, pe când omul duhovnicesc are privirea îndreptată către veșnicie, că există un inel numit rugăciune-comună care leagă pământul de cer, că surâsul veșniciei este accesibil tuturor și încă multe, multe, rămâne doar să îi cercetăm cuvântul tămăduitor.

Ați prezentat ultima carte a Părintelui, „Printre cuvinte, între prieteni”, la care și-a adus contribuția și binecunoscutul realizator de televiziune, Dan Negru. Spuneți-ne câteva cuvinte despre ea.

Pentru mine să vorbesc despre cartea Părintelui Necula este similar cu a descrie  o  floare dintr-o poiană unde sufletul meu se simte înmugurit. Asta pentru că textul deschide perspectiva către infinitul Dumnezeiesc, dar în același timp deconspiră și misterul poetic pe care îl revarsă în jur. Mai mult, se bucură, dansează, gângurește alături de cititor, într-un demers empatic de redescoperire a frumuseții interioare, poate cel mai prețios dar primit prin bunăvoința proniei divine.

Este o carte adresată teologilor, sau celor care încă se străduiesc să descopere cărările credinței creștine?

 Am sentimentul că ambele categorii pot găsi făclii de la care să ia lumină, fiindcă scriitura este asemenea unei plimbări de Duminică printr-o grădină cu parfum de iasomnie, cu sacrul la braț și o floare în loc de inimă. Aflat în centrul unui triunghi miraculos, religie, învățătură, visare, autorul nu face altceva decât să ne dezvăluie mireasma crinului iubirii de Hristos și…poate de aceea a reușit să strângă atâtea inimi la un loc.

 Așadar, elegie sau dogmă creștină? Fior liric sau îndreptar apologetic?

Din fiecare câte puțin, fiindcă această carte este o cuminecătură literară, unde pâinea și vinul au gustul cuvântului și savoarea credinței. Textul liturgic are ținută de gală, iar slova, ceva din șoapta vechilor biserici care nu contenesc să cânte dorul sfâșietor de Dumnezeu.

Dacă am avea un fel de insectar literar, unde am putea fixa „Printre cuvinte, între prieteni”?

Hmmm, dificil de precizat, pentru că nu știi unde se termină cuvântul de învățătură și din care loc începe să zburde slobod gândul. Din cupajul miraculos religie, confesiune, literatură, se naște o experiență estetică care își caută făgașul printre meandrele cuvântului, dar în același timp se întrupează discret pe tărâmul ziditor. Cartea – cred – nu își propune să schimbe destine, însă poate modifica peisajul înconjurător prin seducția propunerilor ei.

Așadar o putem propune pentru lectură celor mai diferite categorii de cititori.

Firește, fiindcă nu lezează credința nimănui. Da, este în primul rând o redută a cuvântului preschimbat în trăire creștină, dar în același timp o epifanie a frumuseții care sălășuiește printre noi, acest tezaur pe care se cade să îl transmitem mai departe urmașilor. Summa summarum, vorbim despre o carte care urmărește cititorul și după lecturarea ei. Caldă tovarășă de drum, făclie în noapte, dar și leac tămăduitor, „Printre prieteni, între cuvinte” este o petală de iubire, pe care v-o recomand cu mare drag.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO: Căi pietonale modernizate în Ungheni

Distribuie La nivelul orașului Ungheni lucrările de modernizare a căilor pietonale de la DN15/E60, continuă …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.