Diversitate de tradiții și obiceiuri în Chibed Cultură
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 186 Vizualizări

Diversitate de tradiții și obiceiuri în Chibed

Reprezentanții Primăriei comunei Chibed au publicat, pe pagina web a instituției, www.kibed.ro, un material intitulat ”tradiții și obiceiuri” în care sunt prezentate diverse ”elemente tradiţionale legate de cultura lor materială şi spirituală, care sunt aproape toate, pe cale de dispariţie”, dar care ”vor rămâne menţionate în monografiile aşezării, ca mărturie a ceea ce a reprezentat cultura tradiţională din zonă.”

Naşterea

Venirea pe lume a unui copil era aşteptată cu îngrijorare dar şi cu bucurie. Dacă familia era numeroasă, părinţii erau îngrijoraţi că se vor înmulţi gurile de hrănit şi trupurile de îmbrăcat, iar posibilităţile materiale scădeau, pentru că după naştere femeia nu mai putea lua parte la munca pe câmp aproape şase săptămâni. În familiile unde se aştepta primul născut, îngrijorarea era mare, viitoara mamă era asistată la naştere de o anumită femeie specializată în naşteri sau de o vecină oarecare. Aceasta era răsplătită în produse. Timp de şase săptămâni femeia care a născut era vizitată de rudele apropiate şi de prietene, care veneau cu un cadou numit „pocita”, ce consta dintr-o masă de prânz pentru toată familia. Dacă copilul nou-născut era sănătos, atunci era botezat în decurs de un an, iar dacă era bolnav, cât mai repede după naştere. Botezul avea loc de obicei la casa parohială, după care naşii şi rudele apropiate erau invitaţi de părinţi la o masă festivă.

Nunta

Nunţile nu erau dependente de anotimp, dar se ţineau în cele mai multe cazuri la sfârşitul toamnei sau iarna, după ce era pregătit vinul şi muncile de pe câmp erau mai puţine. În zilele noastre nunţile sunt organizate independent de anotimp. Cu o săptămână înainte de nuntă se făcea chemarea de către doi flăcăi din partea mirelui şi a miresei. La nuntă erau chemaţi rudele şi familiile prietene. După cununie mirele şi mireasa împreună cu alaiul defilau dealungul satului cu cântec şi cu voie bună. Bărbaţii din alai dădeau vin privitorilor. Seara avea loc ospăţul şi jocul. Legat de olărit în timpul nunţiilor foloseau „urciorul şmecher”. Acest urcior era umplut cu apă prin orificiul din partea de fund. Interiorul urciorului era în aşa fel făcut încât apa nu mai putea să scurgă înapoi prin orificiul de la fund, numai prin una din orificiile aflate pe cele 3-4 toarte. Cine nu cunoştea şmecheria acestui urcior, de obicei, se vărsa cu apa din interior. Era un mijloc de a se distra bine pe seama mirelui neîndemânatic. Este de menţionat că cei invitaţi la ospăţ dădeau ajutor la bucătărie, aducând: făină, ouă, cartofi, păsări. La masa de ospăţ era pregătită turtă, prăjitură, friptură şi vinul cu care se serveau cei din jur.

Priveghiul

Este un obicei care se leagă de un mort din sat. Se ţine într-una sau în două seri la casa unde se află decedatul. La priveghi, care are loc seara după tragerea clopotelor pentru decedat (ora 7-8), participă fără invitaţie atât bărbaţi cât şi femei. Participanţii între ei poartă discuţii legate de decedat şi nu numai, exprimă condoleanţele faţă de familia decedatului, duc coroane mai ales rudele şi vecinii, se organiza desfăşurarea înmormântării, se cânta două, trei cântece religioase, iar cantorul anunţă ziua şi ora începerii înmormântării. Durata priveghiului este de obicei o oră. În ziua înmormântării sicriul este dus în biserică unde se ţine slujba religioasă, excepţie se fac în cazul în care decedatul a murit în urma unei sinucideri caz în care decedatul nu este dus în biserică. Groapa pentru mort se sapă de către rude, vecini, iar dacă astfel nu se poate rezolva se sapă de către oameni plătiţi.

După înmormântare se ţine pomana în Căminul Cultural unde participă persoanele invitate care au luat parte la priveghi. Invitarea se face la întoarcerea din cimitir de către persoanele însărcinate. La masa de pomană se serveşte rachiu (palincă), de obicei sarmale, apă minerală, vin şi pâine. După servirea mesei o persoană mulţumeşte participanţilor pentru prezenţa la înmormântare. La întoarcerea din cimitir toţi participanţii sunt serviţi cu un pahar de palincă şi o felie de cozonac, de către persoane anume stabilite.

În ceea ce privește obiceiurile, autorii materialului au precizat că ”dintre obiceiurile vechi existente în trecut s-au păstrat foarte puţine până în zilele noastre şi acele care mai există au păstrat puţine din elementele caracteristice”, respectiv că ”fiecare obicei a avut un anumit scop pentru care a fost organizat, datele lor au fost fixate la timp.

Dintre obiceiuri, care s-au păstrat până în zilele noastre putem aminti Balul familiştilor, Balul strugurilor și Farșang.

(Redacția)

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

Print


 

Media kit Zi de Zi 2022-2023

Transilvania Business

ARHIVE