Home / Agricultura / APIA, cu motoarele ”turate” spre absorbția fondurilor europene

APIA, cu motoarele ”turate” spre absorbția fondurilor europene

Distribuie

Anul 2022, cu toate provocările sale, a fost ultimul an de derulare a mecanismelor financiare de susținere a agriculturii în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020 și datorită evenimentelor la nivel global sau regional generate de incidența pandemiei SARS Cov -2, anul curent este și al doilea și ultimul an de tranziție spre noul cadru multianual al politicii agricole comune 2023-2027.

Cu toate că a fost un an marcat de reverberațiile pandemiei ale cărei efecte se mai resimt, cel puțin la nivelul fermelor mici sau a celor care fac parte integrantă din lanțul agroalimentar, la care s-au adăugat anumite fenomene meteorologice defavorabile, cel puțin în anumite zone ale României, pentru culturile de primăvară, la care s-au adăugat și distorsiunile cauzate de puseul inflaționist generat printre altele de conflictul armat în desfășurare în proximitatea noastră, putem conchide că, la nivelul județului Mureș, a fost un an bun, atât în ceea ce privește campaniile de primire a cererilor de ajutor ori de plată, pe domenii specifice, cât și al organizării și derulării controalelor administrative și la fața locului, respectiv în ceea ce așteaptă toți fermierii, adică autorizarea la plată și primirea sumelor care răsplătesc eforturile acestora și, în același timp, îi ajută să nu abandoneze activitatea agricolă sau cel puțin să rămână competitivi.

De aceea, în anumite sectoare ale agriculturii, unde județul Mureș este bine reprezentat – cum e sectorul creșterii bovinelor – pe lângă schemele tradiționale de sprijin derulate prin mecanismul cererilor unice de plată, au fost alocate sume importante pentru atenuarea efectelor economice generate de diminuarea activității din cauza efectelor pandemiei, ori pentru revenirea din criza cauzată de aceasta, sau pentru atenuarea efectelor generate de sancțiunile adoptate împotriva Rusiei, ori de creșterea prețului la energie. În acest context, de exemplu, printr-o schemă de ajutor sub forma de micro-granturi, în valoare forfetară de 5.000 euro pentru un beneficiar, totul desfășurându-se exclusiv prin mijloace online, în parteneriat cu Ministerul de resort, se află în derulare un ajutor pe bază de contract de finanțare cu destinatari ”țintiți”, adică agricultorii din categoria IMM-uri, respectiv forme de organizare comerciale, cu scopul de a acoperi unele cheltuieli restante din perioada pandemiei, ori pentru reluarea activității care ar fi suferit diminuări de ritm ori de volum sau pierderea de locuri de muncă față de perioadele anterioare pandemiei, fiind eligibili și fermieri din sectorul de prelucrare a produselor agricole.

Anul 2022 a confirmat o tendință vădită de câțiva ani încoace, și anume o creștere a suprafeței agricole declarate la APIA Mureș în vederea plății subvențiilor pe suprafață – constatăm o creștere cu cca. 9% a suprafeței agricole declarate – de asemenea observăm o creștere a numărului de fermieri mari – și nu neapărat numai cei cu peste 50 de hectare cum sunt considerați administrativ de către APIA, la nivelul județului Mureș depășindu-se pentru prima dată în istorie cifra de 800 de fermieri mari, fapt care plasează APIA Mureș în topul național la acest criteriu.

Chiar dacă și în 2022  sarcina de control la fața locului a fost mare pentru județul Mureș (locul 2 la nivel național ca număr de parcele) se observă un grad mai mare de conformare voluntară, de receptivitate la normele legale, mai ales la cele de ecocondiționalitate (GAEC, SMR) care au rolul de a proteja resursele pedologice, de sol și apă contra poluării ori degradării, ori care contribuie la bunăstarea animalelor.

Vorbind despre normele de ecocondiționalitate, totuși, ca un fenomen îngrijorător specific anului acestuia, mai ales în lunile februarie-aprilie, ne-am confruntat cu o recrudescență masivă a fenomenului arderii miriștilor (unele cauzate, din păcate, prin intervenția umană), creșterea cazurilor fiind de peste 800% față de media anilor trecuți, aspect care trebuie să nu prolifereze, prin intervenția decisă și concertată a instituțiilor partenere, IGSU, Garda de Mediu, Instituția Prefectului, aceste fapte ind, evident, dăunătoare pe multiple planuri, iar din punctul de vedere al APIA, un factor generator de sancțiuni pentru fermierii vinovați, care poate merge până la excluderea de la plata subvențiilor pe întreaga exploatație, în anumite condiții.

Suntem la final de an, dar și de perioadă multianuală de programare în cadrul PAC. Desigur, ca în fiecare final de an, la aceste momente, se gestionează covârșitor autorizarea la plata finală a cererilor unice de plată, după etapa de plată a avansului, dar se întrezărește și pregătirea și abordarea noului ciclu, 2023-2027, definit și detaliat prin Planul Național Strategic (PNS). România, prin diversitatea sa agricolă, climatică și prin caracteristicile sale seculare de țară care a conservat habitatul natural, menținând un ”balans” între agricultura intensivă și cea extensivă, dar tradițională, nădăjduim că va profita de conjunctura acestui nou ciclu agricol și își va regla anumite dezechilibre sistemice – cum este decalajul dintre forța și influența fermelor cu adevărat foarte mari prin comparație cu vulnerabilitatea fermelor mici, ori, din punct de vedere administrativ, va simplifica/facilita procedurile de acordare a subvențiilor, precum și va spori eficacitatea, respectiv și efectul disuasiv urmărit cu prilejul efectuării controalelor la fața locului, iar în sens mai larg, România va putea să își denească rolul de mare producător agricol, respectiv și să își pună în valoare mai bine poziția geografică și atuurile sale naturale și chiar strategice, în regiune și în cadrul Uniunii Europene.

România are disponibile, alocate, pentru acest ciclu multianual, fonduri de aproape 16 miliarde de euro, dintre care 9,78 de miliarde de euro sunt pe Pilonul I – Plăţi directe şi intervenţii sectoriale, iar 5,87 miliarde de euro pe Pilonul II – Dezvoltare Rurală. Așa cum am spus, documentul în sine este unul vast, dar bine structurat. Fără a intra la acest moment în amănunte tehnice de specialitate, doresc să spicuiesc, din lipsă de spațiu, doar primul obiectiv general, conținut tocmai în Declarația Strategică. Astfel, se speră și se țintește ca prin mecanismele PNS să se asigure ”Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară, creșterea viabilității fermelor prin stabilizarea veniturilor fermierilor și eliminarea disparităților dintre ferme”.

Fermierii vor avea acces la resurse financiare printr-un nivel echitabil al plăților directe, dar și prin sprijinul redistributiv complementar pentru venit, precum și prin plățile cuplate de producție. Pentru a compensa decalajul valorii, tradițional mai mici, a subvenției față de media europeană, se vor acorda în continuare și Ajutoare Naționale Tranzitorii (cunoscutele ANT-uri). Intervențiile se vor concentra pe sprijinirea sectorului vegetal şi zootehnic, pentru acoperirea decitelor în anumite sectoare, cu accent pe sectorul de plante proteice. Sprijinul complementar pentru venit va  de 15% din valoarea plăților directe. Un nivel al plăților suficient pentru ecoscheme (25% FEGA), angajamente de mediu și climă și agricultură ecologică și irigații (41,32% FEADR) asigură o plată suplimentară fermierilor, în special pentru compensarea depășirii cerințelor minime obligatorii.

PNS este redactat și astfel trebuie înțeles ca fiind un document programatic care pornește de la multiplele evaluări ale nevoilor și ale strategiei de intervenție, inclusiv planulțintă și indicatorii de context. Sunt 44 de nevoi identificate și reținute în plan, fiecăreia atribuindu-i-se un grad de prioritizare, precum și obiective specifice atașate, respectiv la nivel de detaliu, sunt denite și măsurile de intervenție, dintre care unele sub formă de plăți directe (PD, cca 25 de tipuri) sau de intervenții sectoriale, ori intervențiile pentru dezvoltare rurală (DR, 38 la număr, majoritatea derulate prin AFIR).

În ceea ce privește APIA și partea care îi revine acesteia din acest plan național strategic, rezumând într-un fel liniile prioritare care urmează a  disecate la nivel de aplicare concretă, pot afirma că plățile directe și intervențiile directe pe piață vor constitui un pilon foarte important (aproximativ 9,8 miliarde de euro), iar distribuția acestora se va face mai echitabil, urmând a fi avantajate, relativ la cuantumul și posibilitatea de accesare, fermele medii, adică cele care exploatează sub 50 de hectare, eco-schemele vor primi o alocare mai mare decât în prezent, 25% din bugetul FEGA, de asemenea vor rămâne aplicabile, ca o temelie a atingerii obiectivelor generale și specifice, normele de condiționalitate – de acum fără sintagma ”eco” cum sunt acestea cunoscute în prezent, adică ”temutele” și, câteodată, neînțelesele norme privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), respectiv cerințele legale în materie de gestionare (SMR) care au adus în unele cazuri, mai ales pentru neregulile repetitive, amplificarea nedorită a sancțiunilor financiare.

Prima aplicare concretă a PNS va fi din primăvara anului viitor, răstimp în care se vor ”așeza” toate noțiunile și conceptele, dintre care unele sunt noi, altele doar aparent prezintă caracter de noutate, dar asigur pe cei implicați că de multe ori sub titulatura noilor denumiri a unor intervenții ori scheme și subscheme, se vor putea recunoaște, de fapt, aceleași mecanisme financiare care au fost acordate în actualul ciclu ajuns la final. Nu vor dispărea scheme familiare și necesare fermierilor, chiar dacă, în unele cazuri – cum este în speță cazul plății redistributive pentru venit sau în cazul pachetelor de agromediu, disponibile și pentru terenuri arabile – vor fi modificări notabile, cel puțin în distribuirea valorică a fondurilor, de principiu pentru rațiuni de echitate a accesului spre aceste fonduri între fermele foarte mari sau mari și cele mai mici sau foarte mici. Am convingerea că împreună cu forurile decizionale, de la nivelul cel mai înalt al ministerului de resort, până la oricare funcționar APIA, împreună cu fermierii și asociațiile acestora, vom veni în întâmpinarea fermierilor pentru diseminarea informațiilor la timp, astfel încât, din anul 2023 să pornim cu motoarele ”turate” spre absorbția fondurilor pe care România are privilegiul să îi fie acordate. Închei prin a exprima gândurile de bine și respectul cuvenit tuturor celor care, fiecare în măsura sa, contribuie la bunul mers al agriculturii românești și de a-i asigura de parteneriatul nostru, APIA fiind mereu alături de fermieri!

Ovidiu SĂVÂȘCĂ, director executiv APIA Mureș


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.