Home / Învățămînt / De la gândire critică la chibzuință, cu Briena Stoica la TEDx Cornișa Woman

De la gândire critică la chibzuință, cu Briena Stoica la TEDx Cornișa Woman

Distribuie

După ce și-a admirat eleva vorbind cu atâta patos pe bulina roșie din cadrul TEDxCornișa Woman, Briena Stoica, profesoară de Limba Engleză din cadrul Colegiului Naţional ”Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, a făcut o adevărată prelegere despre excelență, despre gândirea critică ca instrument pentru dezvoltarea generațiilor tinere.

„E greu să ții un discurs după ce vorbește Alexandra, dar în același timp acesta este visul oricărui profesor, ca discipolii să-l depășească. Alexandra a vorbit despre perfecțiune și sunt perfect de acord că ea distruge, dărâmă, sufocă. Cred în schimb, sper că Alexandra e de acord cu mine, că alternativa la perfecționism nu este mediocritatea, nu este ”merge și așa, merge oricum”, și, după cum ați văzut-o pe Alexandra, alternativa o reprezintă excelența”, și-a început prelegerea prof. Briena Stoica.

Importanța și rolul gândirii critice

Profesoara Briena Stoica și-a detaliat povestea despre excelență atât din postura de părinte, dar mai ales din cea de părinte. „Povestea mea cuprinde mulțimi de femei care sunt ca mine, soții, mame care au un loc de muncă. Sunt roluri pe care încercăm o viață întreagă să le echilibrăm. Încercăm să fim excelente fiecare dintre ele. Pentru fiecare din aceste ipostaze avem visuri, avem scopuri, avem planuri. Ca profesor, când îmi planific o unitate de învățare, cresc cu finalul în minte și mă gândesc ce aș vrea să știe elevii mei după o bucată de studiu cu mine. Când vine vorba de copii din familie, trei la număr în ce privește familia mea, nu m-am uitat la ei ca la niște proiecte cu ținte precise, cu metode clare unde să ajungă ei și ce să facem noi să-i ducem acolo. Nicidecum, niciunuia dintre copii nu le-am trasat viața profesională, nu știu ce drum sau carieră o să-și aleagă. În schimb, ca părinți știm ce fel de oameni am vrea să să fie. Ne gândim la ei și am vrea să fie niște oameni de caracter. Am vrea să aibă o judecată bună, am vrea să aleagă bine, am vrea să fie curajoși, am vrea să vadă frumosul în lucruri mari și mici. Multe dintre acestea sunt componente ale gândirii critice, sintagmă cu sclipici folosită peste tot și nu degeaba. Ea a fost definită în multe feluri, dar cea de la care aș vrea să pornim este cea a lui Robert Ennis. El definește gândirea critică ca o gândire rațională, rezonabilă care ne ajută să hotărâm ce să credem și ce să facem. Pare simplu și totuși abilitatea aceasta de a gândi critic se dezvoltă, se cultivă, se învață. Nu degeaba World Economic Forum o listează printre primele cinci abilități esențiale ale unui viitor angajat în 2025. Atunci, dacă e atât de importantă atât pentru viața personală a copiilor noștri, cât și pentru cariera lor și dezvoltarea lor profesională, înseamnă că ar trebui să începem foarte repede să o cultivăm în ei. Evident, n-aș vrea să încadrăm cursuri de logică și argumentare de la 3 ani și să facem matematici abstracte de la 5. Sunt totuși câteva obiceiuri pe care le putem dezvolta în copii noștri, și noi înșine ca adulți care să ne ajute să gândim mai bine”, a spus prof. Briena Stoica.

Trei obiceiuri esențiale

S-a pomenit despre drum, despre instrumentele de navigare, rămânea doar să vedem cum și în ce mod pot contribui adulții la o dezvoltare a gândirii corecte în dezvoltarea copiilor. „Un prim obicei ar fi dorița de a descoperi lucruri noi. Bucuria, mirarea în fața lucrurilor aparente simple, banale, pe lângă care poate mulți trec. Pentru ca să facem lucrul acesta, i-am dus pe copiii noștri cu cortul, să vedem cum e să trăiești la firul ierbii, la propriu, fără bec, fără robinet, chiar și fără wi-fi. Să te trezești dimineața în mugetul vacilor care pasc, să bei lapte direct de la sursă, să-ți construiești o casă în copac, seara să-ți faci un foc de tabără la care să prăjești porumb. Sunt lucruri simple, iar bucuria și satisfacția nu vin din a avea, din a aduna, ci din experiențele pe care le trăiești. Al doilea obicei despre care aș vrea să vorbesc este perseverența. Știu foarte bine cât de repede își pierd copii interesul și răbdarea și când dau de greu renunță tare ușor. De multe ori dau vina pe cine au mai la îndemână, mama, profesorul. Și noi adulții, în în graba cu care trăim, de puține ori poate ducem lucrurile chiar până la capăt și de multe ori ne pierdem și noi interesul și trecem mai departe la altceva. Perseverența te ajută să insiști și să găsești soluții acolo unde alții mai comozi dau vina pe cine au mai la îndemână”, a spus prof. Briena Stoica.

Beculețul S.O.S.

Al treila obicei nominalizat a fost cel legat de controlul impulsivității. „Când spun impulsivitate nu mă refer doar la controlul mâniei și a emoțiilor negative. Mă refer și la impulsul de a avea răspunsuri repede, de a-ți lua angajamente de care nu ai de gând să te mai ții, de a face promisiuni pe care nu le duci la capăt, de a scrie un comentariu așa că-ți vine o replică smart usturătoare și atunci de ce să nu o folosești. Mi-ar plăcea să se aprindă în mintea mea un beculeț pe care l-am denumit ”Beculeț cu S.O.S” – Stai. Observă. Socotește. Dreapta socotinței spuneau pe vremuri bunicii, chibzuința, momentul acela în care lași loc gândului să se formeze în mintea ta și reacționezi după. Bunicul avea o vorbă: niciodată n-o să-ți pară rău că ai tăcut. Acum, când toată lumea e vocală și tu taci, înseamnă că nu ai nimic de spus și nu se mai potrivește vorba bunicului. Nici nu zic că trebuie să înghițim orice, să tolerăm orice, am făcut asta 50 de ani în comunism și nu ne-a dus prea departe. Spun doar că ar fi tare bine dacă vocea ar fi însoțită de reflecție, de gând înainte. Mi-am dorit totdeauna ca elevii să aibă o voce. Și pentru asta, acum 8 ani am fondat un club de dezbatere în școală, dezbateri academice unde elevii sunt încurajați să vorbească. Dacă ați ști rigorile unei dezbateri academice, câtă muncă e în spate până să ajungi să-ți formulezi o părere, câte articole citesc, cum triază informația, cum o înțeleg, o prelucrează, o transformă în argumente și abia apoi pot să participe la o dezbatere. N-au nicio șansă să câștige dacă nu ascultă bine de tot celălalt punct de vedere opus. Dacă nu se familiarizează și cu punctul celuilalt de vedere, nu ar avea nicio șansă să câștige, pentru că dezbaterile presupun să vorbești, dar să vorbești pentru că ști ce spui, pentru că ai cunoaștere. Astăzi, dacă deschideți orice postare pe social media o să vedeți foarte mulți oameni care vorbesc. Eu am urmărit niște postări din educație și am văzut comentarii care arată clar că nici măcar nu citesc articolul despre care vorbesc. De multe ori s-au agățat de două cuvinte din titlu și comentariile sunt complet irelevante față de la ce pornise de fapt discuția. Nu mai zic că se practică atacul la persoană sau se afișează rânjetul acela sfidător care exprimă tot disprețul de nici nu mai trebuie să scrii. Mi-ar plăcea foarte tare ca să facă ceva școala împotriva acestui bullying. Ce altceva e bullying-ul decât o răutate în formă pură, să faci rău, să jignești pentru că poți, doar că școala se ocupă de copilași care nu cresc doar la școală. Îți trebuie un sat ca să crești un copil spune o vorbă românească veche, iar copilașii cresc după modelele pe care le văd în jurul lor. Mi-ar plăcea să funcționeze la ei dezbaterile și prelegerile. Am încercat cu copiii mei de multe ori, cea mai recentă fiind cea despre importanța prânzului la grădiniță în drum spre casă. M-a ascultat, s-a oprit în mijlocul drumului și mi-a spus că fiecare cu viața lui. Cam așa funcționează prelegerile la copii pentru că ei nu sunt niște adulți în miniatură la care noi să le ținem discursuri prelungite. Ei au nevoie de modele puternice, iar satul acesta care crește copii suntem noi toți. Și atunci, într-un sat global în care aruncăm copiii noștri, un sat cu mii influenceri într-o cacofonie de voci care este societatea actuală, copiii au foarte mare nevoie să cunoască bine care le sunt reperele și cum ar putea naviga sănătoși cu o gândire sănătoasă, cu o judecată bună”, a precizat prof. Briena Stoica.

„Poți să tragi o linie dreaptă și cu un băț strâmb”

„Am explicat cât de bine m-am priceput trei obiceiuri ale minții și poate vă gândiți care totuși e legătura cu gândirea critică, gândirea precisă cognitivă. Am vorbit aici despre curiozitate, perseverență și despre controlul impulsivității. Mă bucur că nu iau singură aceste întrebări pentru că doi cercetători pe nume Arthur Costa și Bena Kallick au fondat Institute for Habits of Mind prin care au dorit să implementeze în școli americane programe de gândire critică. Ei au spus că înainte de a sări la raționamente, erori de logică, de argumentare, poate ar trebui să ne uităm la un cadru în care acestea se dezvoltă. Au oferit câteva obiceiuri pe care le putem dezvolta noi și copiii noștri. Despre câteva am vorbit acum. Am început prin a spune că excelența este busola și drumul. Sunt departe de a fi excelente, dar am pornit pe un drum. Se spune că poți să tragi o linie dreaptă și cu un băț strâmb. Nu suntem încă perfecți, dar putem tinde spre o linie dreaptă”, a conchis prof. Briena Stoica.

Alin ZAHARIE


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Elevi de nota 10! Vezi lista cu copiii mureșeni calificați la Etapa Națională a Olimpiadei de Informatică

Distribuie S-a publicat lista cu elevii mureșeni care s-au calificat la etapa națională a Olimpiadei …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.