Home / Reviste / Reghin / Povești de viață la Conferința”Rediscovering Bright Minds”. De la jurnalism la victoriile pe baricadele sănătății

Povești de viață la Conferința”Rediscovering Bright Minds”. De la jurnalism la victoriile pe baricadele sănătății

Distribuie

Paula Rusu, jurnalistă în diverse locuri și forme de exprimare, a revenit acasă, la Reghin, cu prilejul primei ediții a Conferinței ”Rediscovering Bright Minds” găzduită vineri, 20 ianuarie 2023, de Casa Municipală de Cultură ”Dr. Eugen Nicoară” din Reghin. A acceptat cu plăcere invitația organizatorilor, prilej să vorbească celor mai tineri despre o călătorie frumoasă plină de oameni, fapte, întâmplări despre viață și satisfacțiile ei.

„M-am născut la Reghin într-un alt secol și într-un alt mileniu, lucruri care nu sunt deloc întâmplătoare. Am făcut studiile gimnaziale la Generala 5, actualul Gimnaziul ”Augustin Maior” și apoi cele liceale la ”Lucian Blaga”, Liceul 2 cum i se spunea la vremea respectivă. La momentul în care am ajuns în clasa VIII-a s-a întâmplat un lucru la care noi nu ne gândeam vremea respectiv și pe care nu ne-am imaginat niciodată că-l vom prinde, Revoluția. Habar nu aveam care este direcția istorică a acestei țări, știam doar că eu, ca persoană, vreau să dau o admitere la Liceul Sanitar din Târgu Mureș. Nu exista în capul meu ideea că aș putea să devin vreodată jurnalist”, și-a început Paula Rusu povestea.

16 ani de jurnalism

Facem un salt peste perioada liceului și ajungem în Capitala Ardealului, la Cluj Napoca, locul unde Paula avea să-și îndeplinească visul, acela de a deveni jurnalist. „Din momentul în care am intrat la facultate am știut sigur că ceea ce îmi doresc este să văd cu ce se mănâncă cu adevărat meseria asta. Astfel, vreme de 4 ani de facultate, nu am făcut practică, ci mai degrabă voluntariat în adevăratul sens al cuvântului, în radiourile și micile posturi de televiziune locale. La Cluj tocmai apăruse primul post local de televiziune, NCN, o televiziune a Clujului, plus că a apărut și primul post local al unei televiziuni naționale, Antena 1. Am terminat facultatea cu oferta de job în acest post TV, numai că de data asta nu eu am ales drumul, ci drumul m-a ales pe mine. O situație personală a făcut ca să fie nevoie să mă întorc acasă la Reghin. Astfel, am revenit de la Cluj, locul unde m-aș fi dorit enorm de tare să rămân la momentul respectiv, și m-am întors la Reghin. Am început să facă din nou voluntariat la studioul Pro TV Târgu Mureș. Era vremea în care posturile locale erau la putere. A urmat o perioadă de voluntariat de 3 luni de zile după care directorul postului m-a chemat și mi-a spus că nu există posibilitatea să fiu angajată. I-am răspuns: nu-i nimic, eu mai vreau să vin. Două săptămâni mai târziu cineva din redacție a plecat într-un concediu medical pe nepusă masă și undeva, într-o perioadă scurtă de timp, a anunțat că nu mai revine deloc în postul respectiv. A fost un moment în care eu am ales drumul sau el m-a ales pe mine? Cred că a fost 50-50. Am rămas voluntar, mergând pe teren cu echipele de la Pro TV Târgu Mureș, pentru ca într-o lună de zile să fiu angajată. Așa se face că până în 2016 am rămas în presa mainstream. Parcursul meu a însemnat Pro TV, Antena 1, Antena 3 la momentul lansării, TVR, RealitateaTV și România TV, ultimul post de unde am plecat”, a spus Paula Rusu.

Tuberculoza. Tot răul spre bine

Un moment de cotitură a fost cel în care o boală nemiloasă avea să-i ofere Paulei noi perspective asupra vieții și carierei. „Nu a fost niciun blestem, niciun accident, pur și simplu s-a făcut să mă îmbolnăvesc, așa cum se întâmplă multora dintre noi. O boală despre care știam literalmalente foarte puțin, spre nimic. Am făcut o tuberculoză, din cauza căreia într-un final am pierdut un plămân, dar în schimb am realizat altceva. Tocmai scăpasem de un plămân și am realizat faptul că nu știu mai nimic despre această problemă de sănătate numită tuberculoză, patologie care pune România pe locul 1 în Europa în ceea ce privește numărul de pacienți. Mi-am spus atunci: dacă eu care sunt jurnalist și care lucrez cu informație nu știu nimic, cum o să știe oamenii peste care nu vine natural o asemenea informație. Lucrurile s-au schimbat în momentul respectiv, pentru că mi-am dat seama că trebuie să fac ceva. Astfel, am creat ceea ce este astăzi un mijloc de influență pentru mine, dar pe care nu l-am gândit așa atunci. Am început să scriu pe blogul meu despre această problemă de sănătate. Și uite așa drumul a fost cel care m-a dus de data asta către o direcție nouă. Datorită faptului că am început să scriu despre tuberculoză, am realizat că există lipsuri. În felul ăsta, împreună cu organizații non guvernamentale, împreună cu cadrul medical, împreună chiar cu o parte din politicienii României am început să schimbăm legislația pentru pacientul cu tuberculoză din România”, a afirmat Paula Rusu.

Apogeul avea să vină în anul 2018 când tuberculoza era aleasă ca subiect principal pe agenda întâlnirii generale a Organizației Națiunilor Unite. „S-a întâmplat un lucru pe care nu l-aș fi gândit niciodată. Organizația Mondială a Sănătății împlinea 70 de ani de existență. Se întâmpla în 2018, an în care, pentru prima dată, pe agenda întâlnirii generale ONU a fost inclusă tuberculoza. Din România am plecat eu. Drumul m-a ales? Eu am ales drumul? Știu doar că lucrurile s-au întâmplat cumva pentru că așa a trebuit să fie. Am fost extrem de onorată să fiu cea care vorbește despre acest proiect de modificare a situației pacientului cu tuberculoză din România. Din acel moment și până la modificarea definitivă a legislației în ceea ce privește pacientul cu această problemă de sănătate a mai mai durat 2 ani. Dar s-a întâmplat, pentru că, nu-i așa, împreună cu toți cei cu care am ajuns să lucrez, și aici vorbesc despre experiența mea de jurnalist, relațiile cu politicienii, corpul medical, pacienți, organizații non guvernamentale, au făcut ca astăzi să fiu într-un loc în care nu m-aș fi gândit că voi lucra și voi realiza ceva vreodată”, a explicat Paula Rusu.

Călătoria Paulei continuă, drumul, ales sau nu de ea, îi oferă în continuare noi și minunate momente de satisfacție. „Sunt parte din probabil cel mai mare proiect de identificare și depistare din timp a acestei probleme de sănătate, tuberculoza. Un proiect în care avem drept care de luptă, o baterie de caravane mobile, care în realitate sunt niște cabinete medicale care merg în zonele rurale din România, din toată România, din toate județele din țară acolo unde accesul la serviciile medicale e deficitar și unde în ultimii ani s-au înregistrat cazuri la această problemă de sănătate publică. În luna aprilie vor fi în județul Mureș. Sunt șase ani de când lucrez în acest proiect și probabil că voi mai continua încă atâta vreme cât el va exista. Este cel mai mare proiect de acest fel dedicat pacienților cu această problemă de sănătate pulmonară de la nivel european. Aș zice că lucrurile se opresc aici. Nu se opresc aici pentru că datorită a tot ceea ce s-a întâmplat, jurnalism, televiziune, o problemă de sănătate, activism pe partea legată de sănătate, implicare, lucrurile m-au adus într-o zonă care nu am gândit-o vreodată. Mă găsiți pe TikTok de puțină vreme, pe www.paularusu.ro unde găsiți informații de sănătate. Scriu pe blog și trăiesc din asta. Trăiesc și din partea de comunicare și mai mult decât atât, mă bucur de o mare parte de recunoaștere pe care nu am căutat-o, pe care nu mi-am imaginat-o și pentru care nu am gândit niciodată să lucrez în felul acesta pentru ea. Tot ceea ce mi-am dorit a fost să reușesc să schimb ceva în bine. Pentru cine? Pentru cei ca mine și pentru toți aceia care nu au aceleași posibilități pe care le am eu”, a transmis Paula Rusu.

„De ce sunt fericită?”

”Pentru că am reușit să schimb lucrurile la firul ierbii. Sunt convinsă că am reușit să schimb lucrurile pentru o singură persoană, iar mulțumirea asta care a venit după toată cariera de jurnalism, nu am avut-o niciodată într-un studio de televiziune moderând cu președintele României, cu premieri, miniștri sau oameni extrem de importanți. Spun lucrurile astea pentru că, în final, drumul este cel care contează, cel pe care îl alegeți sau care va alege pe voi. Ceea ce e important este să nu vă criticați atunci când aveți sentimentul că s-a întâmplat ceva ce pare sfârșitul lumii. Nciodată nu este gata decât atunci când, cu adevărat, inima noastră refuză să mai bată. Fiecare dintre noi avem înăuntru un motor care ne poate duce acolo unde vrem să ajungem, unde visăm să ajungem. Niciodată să nu vă imaginați că visurile voastre sunt prea mici. Când eram aici la Reghin, la Liceul Nr. 2, în sala de la etajul 2 îmi imaginam că e ceva de nerealizat să  ajungi la o televiziune centrală. Am ajuns, am și plecat, am făcut alte lucruri pe care nu mi-aș fi imaginat vreodată că pot să le fac. Nu mă opresc aici. Nu știu ce va urma. Cert este că peste două luni sunt în județul Mureș cu Caravana Screening TB și că vom  face niște lucruri importante pentru ai mei de aici de acasă””, a conchis Paula Rusu.

Alin ZAHARIE


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Premiul I pentru Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu din Luduș

Distribuie Trupa de teatru a Școlii Gimnaziale Ioan Vlăduțiu, “Les amis de la scène”, coordonată …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.