INTERVIU. Dr. Cosmina Cristina Uzun, despre un proiect cât „un puzzle uriaș”

Pentru că atunci când unii doar speră ca lucrurile să devină mai bune, alții pun mâna și încearcă să miște ceva, în rândurile ce urmează puteți să aflați despre un proiect care pus cap la cap, n-a mutat încă munți, dar cu siguranță a salvat vieți. Dr. Cosmina Cristina Uzun, suflet al proiectului despre care veți citi, a împărtășit într-un interviu oferit cotidianului Zi de Zi detalii, gânduri și idei despre proiectul al cărui manager este. „Acest proiect este de fapt un puzzle uriaș. Au fost și încă sunt în continuare foarte multe lucruri care trebuie așezate într-o anumită ordine. Am pornit cu ele secvențial, cu caravana, cu lucruri care se puteau derula indiferent ce se întâmpla cu restul organizării de spitale, dar a contat mult să ajungem aici, să putem să avem o bază materială prin care să asigurăm accesul facil al femeilor la serviciile de screening”, a punctat dr. Cosmina Cristina Uzun.

Reporter: Vă rog să vă prezentați și să-mi vorbiți despre proiectul pe care-l desfășurați.

Dr. Cosmina Cristina Uzun: Sunt doctor Uzun Cosmina Cristina, șef de lucrări la Biochimie și chimia factorilor de mediu din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” Târgu Mureș. Sunt, de asemenea, din 2012, coordonatorul Unității de Asistență Tehnică și Management Regiunea Centru pentru Programul Național de Depistare Activă Precoce a Cancerului de Col Uterin, iar din anul 2020, în urma câștigării proiectului POCU 138603 pe care îl derulăm la acest moment, sunt manager-ul de proiect. Despre acesta pot spune că este un proiect mamut care presupune activități de informare, educare, conștientizare a tuturor femeilor din Regiunea Centru pentru a transmite tuturor femeilor informații despre beneficiile participării la screeningul cancerului de col uterin, deoarece este demonstrat medical și științific faptul că acest tip de cancer este un cancer prevenibil. Mai mult decât atât, sunt deja țări din Europa și din lume care au demonstrat că prin aplicarea cu regularitate a screeningului  și a metodelor de screening pentru femei duce la scăderea numărului de cazuri de cancer de col uterin. Foarte multe țări au raportat astfel scăderea marcată a cancerului de col uterin. Avem ca și exemplu Australia, țările nordice în care incidența cazurilor de col uterin a scăzut foarte mult, dar după zeci de ani de implementare a unor programe de screening organizate. Ca urmare, luat fiind în calcul faptul că suntem pe locul întâi în Europa la incidența cancerului de col uterin la vârste tinere, România a primit această finanțare pentru patru regiuni și avem ca obiectiv regionalizarea și oferirea serviciilor acestora de screening prin unitățile sanitare organizate  în regiunea Centru. Pe de altă parte, proiectul este foarte complex și presupune partea de organizare structurată pe rețelele de screening, adevărate clustere medicale, ceea ce presupune că Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș coordonează regional  alocarea de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor de servicii medicale de screening pentru toate unitățile sanitare afiliate. Într-adevăr, pe UATM-R noi am avut această experiență și am conlucrat cu între 9 și 12 spitale, în funcție de bugetul pe care îl aveam alocat de la Ministerul Sănătății, iar la acest moment funcționăm pe modelul acesta de finanțare europeană, prin care modelul de servicii de screening sunt replicate la nivelul fiecărui spital care colaborează cu noi. În cadrul proiectului avem activități foarte complexe, de la informare, recoltare, testare Babeș-Papanicolaou și pentru tulpina HPV, transmitere rezultate, conduită, triajul cazurilor pozitive, diagnosticul și tratamentul tuturor cazurilor pozitive ceea ce presupune tratamentul acestor leziuni și stoparea evoluției acestora.

Rep.: Ce oferă proiectul?

C.C.U.: În cadrul acestui proiect oferim servicii de testare Babeș Papanicolau pentru femeile între 24-29 de ani, citologia clasică. Într-adevăr femeile la această vârstă sunt mai puțin, să spunem interesate de sănătatea lor, deoarece se consideră din start sănătoase. Și atunci, aici avem o conștientizare și o informare despre benefciiile screeningului de cancer de col uterin ca să obișnuim această tânără generație cu metodele de screening și participarea la testarea periodică, nu neapărat anuală, ci la 3 ani, conform ghidurilor europene. Pentru femeile cu vârsta 30 – 64 de ani am implementat strategia de screening primar HPV, agreată la nivel internațional cu metoda cea mai eficientă, respectiv testarea tulpinii de HPV prin metode de biologie moleculară, după metodologia aplicată in proiectul POCU – screening etapa I. Dacă rezultatul testării HPV este negativ, femeia poate să stea liniștită și poate  repeta acest test după 3 ani iar dacă depistăm o tulpină oncogenă HPV (cauzatoare de cancer) și o displazie în același timp, atunci va trebui să facem investigații suplimentare și să tratăm aceste leziuni incipiente la timp, astfel încât femeia să se bucure în continuare de starea sa de sănătate, fără să treacă prin ororile și tot ce înseamnă cancerul de col uterin.

Rep.: Ce v-a determinat să vă implicați ca manager și care au fost provocările de care v-ați lovit?

C.C.U.: Experiența administrativă am dobândit-o de-a lungul timpului în cadrul Direcției de Sănătate Publică Mureș unde am fost inspector sanitar și coordonator programe naționale de sănătate și coordonatorul UATMR-Centru. Cariera universitară și activitatea de predare la biochimie în cadrul UMFST Târgu Mureș și interesul pentru metodele de prevenire a unor afecțiuni au venit firesc prin experiența pe care am acumulat-o în decursul timpului. Doctoratul pe care l-am susținut pe o temă din obstetrică-ginecologie a fost încă o preocupare pentru sănătatea femeii. Ca urmare, motivația mea a fost cumva de continuare a ceea ce știam deja să fac și desigur că tot ce a adus proiectul a însemnat un volum de muncă foarte mare pe foarte multe paliere. Din punct de vedere organizatoric consider că cea mai mare provocare a acestui proiect este faptul că trebuie neapărat să ai o echipă de proiect care să funcționeze la unison. Activitățile proiectului sunt foarte multe și foarte complexe, sunt înlănțuite și implică personal tehnico-administrativ și medical de diferite specialități: medicină de familie, obstetrică-ginecologie, anatomie patologică, genetică, medicină de laborator. Aceasta a fost marea provocare și este în continuare, după care și schimbarea mentalităților este într-adevăr o provocare. Din păcate, sistemul nostru ne spune că vrem schimbarea, dar atunci când cu adevărat pornim să facem schimbarea, constatăm că foarte multă lume se complace în situația sau în experiențele anterior cunoscute. Cel mai important indicator de rezultat, pentru mine a fost chiar acesta, dacă pot să formez cu adevărat o echipă de resurse umane care e deschisă să depășească barierele acestea de experiență cunoscută și tinde spre formarea unor noi orizonturi, spre modul acesta de implementare a unor proiecte de natură europeană. O altă provocare pe care am avut-o este faptul că trebuie să avem o echipă de informare, comunicare foarte bună. Este important cum ajunge informația la femeie, ce fel de informații, care informații pot determina complianța acesteia la programele de screening. De asemenea, dezvoltăm acum și o echipă de specialiști în nutriție și psihologie, astfel încât femeile care au displazii să fie consiliate pentru a participa mai departe la tratament. Dacă femeia află un rezultat pozitiv și nu mai participă apoi în tot circuitul medical al proiectului și se sperie, este, cred eu, un pas înapoi pentru orice femeia care, iată prin acest proiect are la dispoziție absolut gratuit, toate investigațiile și tratamentul displaziilor colului uterin. Leziunile depistate și netratate prin complianța scăzută a femeii sunt un insucces pentru acestea vor evolua lent dar din păcate sigur spre cancer de col uterin.

Rep.: Cum explicați screeningul pe înțelesul tuturor?

C.C.U.: Screeningul cancerului de col uterin reprezintă testarea periodică, la intervale regulate a tuturor  femeilor din grupa de vârstă 24-64 de ani pentru a depista dacă au leziuni precanceroase. Pentru foarte multe femei o barieră este jena aceasta de a participa la un consult ginecologic, pentru că presupune o astfel de prezentare, dar această manevră este fină, nedureroasă și care necesită doar cinci minute alocate. Cinci minute care pot salva viața multor femei. Se face o simplă prelevare a celulelor colului uterin cu o periuță cervicală, periuța respectivă ajunge în recipientul cu mediu lichid în cazul HPV sau se întind celulele mucoasei uterine pe o lamă în cazul testării cervicale. Interpretarea cazurilor va duce la eliberarea rezultatelor negative sau pozitive. Femeile care sunt pozitive beneficiază de consiliere psihologică, investigații suplimentare, diagnostic și tratament de specialitate.

Rep.: Ce beneficii aduce programul femeilor?

C.C.U.: Beneficiile sunt îmbunătățirea stării de sănătate a populatiei prin instruirea acestora să-și formeze practici și obiceiuri de a-și îngriji sănătatea, de a participa la controalele medicale regulate. Sigur că rămâne ideea aceasta, că mie nu mi se poate întâmpla după aceea, de ce mi s-a întâmplat chiar mie, dar punem la dispoziție conștientizarea, faptul că există metode de testare gratuite și că trebuie doar să participe.

Pentru activitățile de testare pe caravana de screening avem personal medical tânăr, foarte implicat iar femeile care participă sunt încântate de confortul oferit de unitatea mobilă și de profesionalismul medicilor ginecologi. Gratuitatea serviciilor de screening și deplasarea autospecialei în comunitatea lor este un plus valoare pentru foarte multe femei care nu își permit să aibă grijă de sănătatea lor. Am avut femei testate pozitiv care au venit la investigații suplimentare la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș din localitățile Regiunii Centru, erau neasigurate și au beneficiat de toate serviciile medicale necesare absolut gratuit. Este un mare avantaj pentru astfel de cazuri, pentru că de foarte multe ori aceste femei nu știu unde și cum să continue investigațiile iar unele testări sunt costisitoare, de foarte multe ori disponibile doar în sistemul medical privat.

Rep.: Din experiența pe care ați avut-o până acum, au fost femeile receptive? Cum a fost primită ideea caravanei?

C.C.U.: În rândul femeilor tinere, 24-29 de ani, am constatat că sunt receptive, dar având o stare de bine, simțindu-se mereu sănătose, sunt cumva și reticiente. Desigur că toate persoanele care au displazii sunt perfect sănătoase, foarte puține au sângerări sau o mică durere. Din păcate, atunci când sunt simptome și doare, deja leziunile sunt grave și lucrurile se pot schimba pentru ele. După statistica din România, cele care au acum 25-30 de ani, cam în următorii 10 ani sunt următoarele candidate la apariția cancerul de col uterin, deoarece vârful incidenței este între 45 și 55, deci iată că dacă femeia nu are grijă de ea poate să ajungă în una din situațiile extreme. La femeile de peste 30 de ani vorbim de o grupă de vârstă la care programul național bugetat de stat a făcut puțin mai multă conștientizare, pentru că femeile cunosc testarea clasică Babeș- Papanicolau și chiar sunt intrigate de ce le oferim doar testarea HPV și nu și Babeș-Papanicolau. Sigur că noi oferim un calup de teste, chiar și citologia clasică atunci când se depistează cazuri pozitive pentru HPV conform metodologiei implementate. Aceste femei sunt mai informate, sunt mai preocupate de sănătatea lor, multe din ele au participat la testarea gratuită a programului național în anii precedenți, ca urmare pentru testarea HPV am observat că avem o complianță mai bună a femeilor. Este importantă și campania de presă și promovarea asigurată de echipa de management a proiectului și costul mare al testului HPV în mediul privat (între 400-500 de lei), iar solicitarea și participarea la screening a femeilor este în creștere. Sigur că un factor important în transmiterea informațiilor medicale corecte spre femeile din diferite comunități este și medicul de familie, tocmai de aceea, un alt obiectiv al nostru este organizarea întâlnirilor lunare cu medicii de familie din cele șase județe, să-i aducem mai aproape de noi, de echipa noastră ca și colaboratori.

Rep.: Ce obiective pentru viitor aveți în cadrul proiectului?

C.C.U.: În acest ultim an pe care îl avem până la momentul acestea pentru proiect, ne dorim să devină funcționale toate aceste unități sanitare care au venit alături de noi din toate județele. După aceea ne îndreptăm atenția în spre Sibiu, Brașov și Alba, unde vom avea din nou evenimente cu autoritățile și după aceea, ședințe tehnice de lucru prin care să mai reglăm lucrurile astfel încât să funcționeze. Mai departe, ne dorim să mobilizăm femeile, să le informăm cât mai corect, avem în continuare campanii și cu presa, de informare, conștientizare și cel mai important, dorim neapărat să aducem cât mai multe femei la testare, să reușim să le transmitem rezultate bune, satisfăcătoare, să se întoarcă acasă tot la fel, în plină stare de sănătate. Un alt obiectiv al proiectului este și un indicator de rezultat, Centrul Regional de Screening. La acest moment avem o clădire oferită de partenerul nostru, UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș, la care am început toate demersurile pentru renovare și ne dorim într-un ritm foarte rapid să reușim să ne organizăm acolo până la sfârșitul proiectului, astfel încât dotarea aceasta de laborator HPV, de cabinete de obstretică-ginecologie, cabinet de psihologie și consiliere nutrițională să devină funcționale. Acesta nu este un centru dedicat exclusiv cancerului de col, deoarece ne dorim să fie să spunem așa, baza pe care să punem după aceea toate celelalte screening-uri pe care le-am putea derula, prin finanțări externe. Vorbesc de screeningul de cancer de colon și de screeningul de cancer mamar, care sunt foarte importante pentru comunitatea noastră.

A consemnat Ioana MĂRGINEAN