EDITORIAL: Micul, berea şi programul de opt ore

1 mai 2023

Oare mai ştim ce înseamnă 1 Mai? Dincolo de începerea sezonului estival (deşi nu mai e cazul căci temperaturile nu prea permit asta), dincolo de micul, grătarul şi bere, dincolo de propaganda comunistă cu ale ei defilări şi manifestaţii pe stadioane, ştim noi cu adevărat ce înseamnă data de 1 Mai?

Eu, recunosc, nu am ştiut. Doream să pregătesc un editorial care să apară în acest weekend prelungit legat de ziua de 1 Mai şi nu prea ştiam care să fie subiectul. Să mă leg de vremea care nu mai e cea fost, de micul care nu mai e nici el ce era cândva, să scriu de nostalgia unora pentru marşurile cu steagurile partidului în frunte?

Colegul Nicu mi-a dat ideea, mai ştim noi oare ce înseamnă, de fapt, data de 1 Mai?

Am apelat la prietenul Google şi iubita sa neoficială Wikipedia şi iată ce am aflat.

„Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia”, precizează sursa citată.

Şi mai departe:

„La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.”

Desigur, găsiţi on-line mai multe informaţii, dacă doriţi.

Noi astăzi considerăm firesc să lucrăm opt ore, ba poate chiar am vrea să fie doar şase ore şi săptămâna doar de patru zile lucrătoare. Unii pândesc cu acribie ceasul şi nu stau un minut peste program, alţii bagă ore suplimentare cu duiumul din spirit civic şi/sau corporatist.

Cu toţii ne bucurăm când avem un weekend prelungit. Ce mai contează data sau ocazia, ce marchează, de fapt acea zi, a devenit irelevant. Şi poate aşa este firesc să se întâmple, să uităm, să nu ne mai gândim. Şi totuşi, poate că nu ar strica să ne gândim astăzi, măcar pentru un minut, că la un moment dat în istorie cineva, cândva s-a zbătut pentru ca noi să putem ieşi la un grătar, să ne putem plânge că lucrăm prea multe ore sau să-i putem înjura pe alţii pentru că lucrează mai puţine ore. Doar pentru un minut să ne gândim ce înseamnă, de fapt, 1 Mai.