FOTO: Workshop internațional de peisagistică. Soluții pentru Parcul Dendrologic din zona Castelului Bornemisza

14 mai 2023

La fel ca în cazul Canalului Morii din Reghin, Parcul Dendrologic din Gurghiu a beneficiat în aceste zile de o expertiză din partea specialiștilor în frunte cu prof. dr. peis. Fekete Albert de la Universitatea MATE, Institutul de Peisagistică, Planificare Urbană din Budapesta care, alături de Universitatea Sapienția, Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste Târgu Mureș, Secția de Peisagistică a acceptat invitația grupului local de inițiativă pentru a creea viziuni pentru revitalizarea ansambului castelului Bornemisza cu grădina și parcul dendrologic. Așa se face că în perioada în perioada 9-12 mai 2023, peste 20 studenți din întreaga lume au fost protagoniștii unui atelier de peisagistică la Gurghiu, prilej cu care au venit cu recomandări de întreținere a grădinii și a parcului dendrologic din zona Castelului Bornemisza

Arh. Klaus Birthler: „Vrem să atragem atenția asupra parcurilor de grădini istorice”

Printre cei care s-au alăturat grupului de inițiativă locală se numără și arh. Klaus Birtler, reprezentantul Asociației unDAverde care a subliniat importanța unui asemenea demers la nivelul local.

„Dorim ca Valea Gurgiului să devină o destinație turistică. Vedem care sunt resursele locale și anume castelul, parcul de aici din Gurghiu care este superb și care ar putea să fie mai bine întreținut. În majoritatea proiectelor europene am observant că se uită de parcuri, dacă ne gândim la Gilău, la castelul din Toplița sau din Gornești care recent a primit finanțare. Prin acest demers vrem să atragem atenția asupra parcurilor de grădini istorice. Venind aici la Gurghiu am descoperit localnici care sunt dornici de a face ceva. Astfel, am zis hai să sprijinim această inițiativă, noi fiind din zonă, să susținem activitatea altor localnici. Una din ele a fost să creăm niște viziuni pentru parculul Castelului Bornemisza din Gurghiu. Bine, bine, dar cum facem asta? Cu ajutorul specialiștilor. L-am chemat pe prof. dr. peis. Fekete Albert să vină cu o propunere. Astfel, a adus studenții masteranzi la de la facultatea la care predă, alături de studenți de la Universitatea Sapienția din Târgu Mureș. În principiu, dorim să știm ce greșim, ce facem bine, ce trebuie să facem într-un parc istoric. Am cerut expres să vedem ce putem face atunci când nu avem bani deloc sau avem puțini bani și ce putem face când avem mulți bani, de aceea sper ca rezultatele care se vor prezenta să urmărească cât mai divers posibilitățile factorilor locali care pot investi. Cert este că avem o resursă care e foarte valoroasă, și anume elevii Liceului Silvic din Gurghiu. Având această orientare către pădure, către mediu, către dendrologie, sperăm ca unii din ei să se specializeze pe întreținerea de parcuri istorice. Una din specializările care lipsește în România sunt arboriști, adică acei specialiști care se ocupă de parcuri, de arbori, fiindcă silviicultorii se ocupă de producția de lemn, grădinari sau articultorii de producția de fructe, dar de parcuri, în principiu sunt foarte puțin specializați”, a precizat arh. Klaus Birthler.

Punerea în valoare a patrimoniului local

În fruntea grupului local de inițiativă se numără Cristina Cotta, inginer silvic, care a decis să-și pună în valoare specializarea care o are în slujba comunității în care trăiește.

„Sunt localnică, locuiesc în Gurghiu, sunt absolventă de învățământ silvic și îmi doresc foarte mult să ajut la ridicarea turismului în comună. Dn acest motiv am început să mă implic cât pot de mult pe latura mea profesională. Momentan suntem o mână de oameni, dar cu suflete mari și cu entuziasm și sunt convinsă că pe parcurs vom reuși să mobilizăm și mai mulți oameni pe măsură ce vor vedea că într-adevăr lucrurile încep să se miște. Parcul acesta este mândria Gurghiului. Este un parc dendrologic foarte vechi, avem exemplare valoroase. Momentan e nevoie de sprijinul specialiștilor pentru o mai bună întreținere și punere în valoare a acestui loc minunat. Cum s-a mai subliniat, latura aceasta de peisagistică și arboricultură ornamentală ne lipsește, suntem deficitari. Sunt absolventă de silvicultură, iar la vremea respectivă, la facultate nu existau posibilități de a studia peisagistica în România. Cu pași mici sperăm că vom reuși să arătăm că implicarea comunității poate să miște lucrurile. Speră se ni alăture cât mai mulți localnici dar și firme mai importante cu potențial financiar. Sperăm să avem sprijin și din partea autorităților, ușor-ușor să ni se alăture la această inițiativă. Noi depunem foarte multă muncă, însă pentru implementarea proiectelor e nevoie și de susținerea financiară”, a precizat ing. Cristina Cotta.

Studenți inovativi, soluții pentru viitor

Fekete Albert (MATE Budapest) este câștigătorul premiului Europa Nostra pentru grădini istorice, care, de peste 20 de ani vine cu soluții pentru castelele din Transilvania, printre care se înscrie și cel din Gurghiu începând cu acest an.

„Am ajuns aici la Gurghiu fiind contactat de arh. Klaus Birthler. Apoi am cunoscut-o pe doamna Cristina Cotta. Astfel, am vizitat Castelul din Gurghiu și Parcul Dendrologic și ne-am dat seama că am putea lucra împreună astfel ca acest parc să fie mai bine ocrotit și apreciat mai mult de oameni. Așa s-a ajuns la acest workshop la care am avut studenți din întreaga lume. În cadrul universității unde predau avem un program în limba engleză la care participă anual 20-30 de studenți din toată lumea. În grupa actuală avem studenți masteranzi din Norvegia, Suedia, Olanda, Lituania, Ungaria, Franța, Germania dar și din China, America de Sud, Orientul Mijlociu, Iran, Siria și Iordania. Cât privește soluțile lor în cadrul acestui workshop, pot spune că sunt foarte inovativi și în ciuda faptului că au lucrat numai două zile, au venit cu niște propuneri și soluții care în primul rând au rolul de a arăta niște direcții. Ne dorim să continuăm această lucrare, fapt pentru care prezentarea făcută acum a fost una preliminară, nicidecum una finală. Pe baza celor experimentate aici și pe baza nevoilor comunității locale, vom încerca să facem un studiu până iunie care să fie de folos comunității. Rolul nostru nu este să dăm o soluție finală, un plan de execuție pentru că nu suntem în biroul de design. Rolul nostru în primul rând este să atragem atenția asupra valorilor să să facem ca societatea să fie mai perceptivă și să aprecieze mai mult valorile patrimoniale legate de arhitectura peisagistică. Avem experiența în această zonă care încă în România nu este destul de bine cunoscută”, a menționat prof. dr. peis. Fekete Albert.

”Gurghiul Viu”, pe 20 mai

Rezultatele atelierului de peisagistică desfășurat în perioada 9-12 mai vor fi expuse publicului larg pe data de 20 mai 2023 cu ocazia evenimentului ”Gurghiul Viu”.

„Dorim să arătăm publicului larg câteva schițe realizate la acest atelier international de peisagistică, să vedem câteva viziuni pe care să le transmitem mai departe comunității. Totodată, invităm oamenii harnici de pe Valea Gurghiului să vină cu ce știu ei să facă mai bine. Vor fi prezenți câțiva producător, astfel încât să avem o după-masă frumoasă, să discutăm despre viitor, despre ce putem face ca să păstrăm, să valorificăm patrimoniul existent, atât castelul, cât și parcul dendrologic din Gurghiu”, a spus arh. Klaus Birthler.