Cultura manufacturieră a romilor, o artă aproape pierdută

Actorul, realizatorul de emisiuni de radio şi omul de cultură Rudy Moca a studiat adevărata cultură a romilor, pornind din cele mai vechi timpuri. Invitat în podcastul Tara Space, difuzat de M9 TV, acesta a povestit despre partea profundă a culturii rome.

„Trebuie să vorbim despre istoria şi cutumele culturale ale romilor, cultura romilor conţine o serie de amănunte care nu sunt deloc de neglijat. Trebuie să vorbim, în primul rând, de faptul că este una din foarte puţinele, dacă nu unica naţie, unica etnie care se autodefineşte prin meseriile prin meseriile tradiţionale. Dacă vorbim de cele 42 de grupări ale romilor înseamnă că sunt 42 de meserii tradiţionale care acum nu se mai practică pentru că lumea s-a schimbat”, a spus acesta.

Talente native ale culturii manufacturiere

Rudy Moca a explicat că, deşi neşcoliţi şi fără cunoştiinţe de geometrii, meseriaşi romi reuşesc să realizeaze adevărate opere artistice.

„Există o cultură manufacturieră de care nimeni nu vorbeşte şi nimeni nu-şi aminteşte niciodată pentru că lumea nu se mai opreşte la lucruri atât de mărunte, dacă nu este interesată de o anumită etnie. Această cultură manufacturieră înseamnă că ei excelează în tot ceea ce înseamnă arta meşteşugului tablei, a fierului, a lemnului, a bronzului, a aurului, a cositorului, a fierului forjat ş.a.m.d, fără să aibă niciun fel de şcoală. Nativ ei preiau această meserie din tată în fiu şi fiecare după aceea îmbogăţeşte meşteşugul. Fac asta fără să cunoască să citească un plan anume în care să facă, spre exemplu la scocuri şi burlane nişte înflorituri sau să facă acele îmbinaţii în triunghiuri. Ar trebui să cunoască ceva geometrie şi plană şi în spaţiu, dar ei habar nu au de asta din punct de vedere teoretic, dar au o intuiţie extraordinară şi fac măsurători la ochi şi îmbinările sunt atât de extraordinar făcute încât te şi minunezi cum le iese”, a explicat omul de cultură.

Această intuiţie porneşte de la conexiunea profundă cu natura.

„Cultura lor manufacturieră o putem lega de viaţa nomadă a protoromilor, adică cei care au pornit din India şi care au suferit de-a lungul istoriei transformări până s-a ajuns la romul de astăzi. Fiind obişnuiţi şi obligaţi să trăiască în mijlocul naturii a trebuit să inventeze tot felul de unelte cu care după aceea să construiască şi să facă alltfel de unelte care le erau folositoare. Aşa au început să sculpteze lemnul, de exemplu, au început cu arcuri, mânere de secure. Aşa a apărut şi olăritul. Apoi au topit metalele şi au construit alte instrumente. Totul s-a transformat şi au depăşit crearea de unelte care le erau trebuincioase pentru că aduceau şi un aport artistic. Forma pe care dădeau, fie prin desenele cu care erau împodobite uneltele sau chiar forma lor era zoomorfă. De exemplu spiralele care în cutuma modernă au o semnificaţie profundă, ei se uitau la cârceii de viţă de vie”, a spus Rudy Moca.

Astăzi privim uneori superficial modelele şi obiectele care încă mai ies din mâna comunităţilor de romi care păstrează meşteşugurile tradiţionale, dar în spatele acestor obiecte se află sute de ani de exerciţiu care s-a dezvoltat această artă. „E foarte interesantă analogia şi trebuie să studiezi toate aceste forme pentru a vedea cum s-a dezvoltat această capacitate formidabilă din punct de vedere artistic ca ele să aibă nu numai utilitate, ci să fie şi frumoase. Instinctiv au dezvoltat această latură a esteticii. Ei au găsit în fiecare element cu care veneau în contact posibilitatea de a face lucruri care le erau folositoare, de exemplu, găseau pe câmp o falcă de animal, osul era deja ars de soare şi alb şi ei îl transformau într-un colier pentru femeile lor sau pentru fetele tinere nemăritate, care erau personalizate pentru că fiecare familie dorea ca fata lui să aibă cele mai frumoase podoape. Sau dintr-o tulpină de răchită maleabillă şi pe care nu mai ei ştiau cum o tratau să înmoaie fibra s-a ajuns la împletirea faimoaselor coşuri de piaţă în diferite culor şi forme. Este o artă, e un cult într-adevăr”, a mai explicat Rudy Moca. S-au dezvoltat astfel ciurarii, căldărarii, lingurarii, aurarii, fierarii, arginatarii, tinichigii sau împletitorii, ca să numim doar câteva grupe de meşteşugari.

Sanda VIŢELAR

Foto: www.ziarullumina.ro

www.totb.ro