Sala Polivalentă a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” a „renăscut” vineri, 19 mai, o dată cu inaugurarea expoziţiilor „Mașinile lui Leonardo da Vinci” și „Imperiul Roman – Tehnologia Învingătorilor”.
„Acum un an aici, în această sală se murea pentru că ea a fost una dintre cele mai fierbinţi zone pentru bolnavii severi şi critici de Covid 19 şi acum asistăm aici la o re-naştere, într-un sens mai contemporan şi putem lega acest lucru de simbolul de pe design-ul oficial al Universităţii cu acea pasăre care se reface, pasărea Phoenix şi ajungem astfel la sensul şi rostul devenirii noastre. Este un eveniment cu adevărat unic şi îşi găseşte rostul denumirea acestei săli care este poli-valentă. În viaţă este important să ai o curiozitate de a face şi altceva, de a ieşi din predictibilitate, din cutie, fie la nivel personal, fie la nivel de instituţie. Şi unde este mai bine decât oricând să vedem această curiozitate decât în această expoziţie pentru că dacă este să spunem un singur cuvânt despre da Vinci, probabil că acesta l-a caracterizat cel mai bine, curiozitatea”, a spus rectorul UMFST, Leonard Azamfirei.
Decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, Giordano Altarozzi, a explicat care a fost gândirea din spatele aducerii celor două expoziţii în acelaşi spaţiu.
„Intrarea se face, de fapt, în Imperiul Roman după care se trece la epoca Renaşterii. De ce două expoziţii aparent atât de îndepărtate atât conceptual, cât şi timp? Până la urmă între „moartea” Imperiului Roman şi naşterea lui Leonardo da Vinci trec aproape 1000 de ani, dar, în realitate, legătura dintre cele două expoziţii este una foarte strânsă şi ele trebuie privite în mod complementar. Renaşterea a fost un moment de revenire la viaţă a Europei Occidentale care după prăbuşirea Imperiului Roman a fost prăbuşită în 1000 de ani de aşa-zis Ev Mediu întunecat. Renaşterea înseamnă, în primul rând, revenirea la viaţă a marii tradiţii a civilizaţiei clasice greceşti şi, în Europa de Vest în special romană. Multe dintre realizările oamenilor Renaşterii şi mai ales mentalitatea lor şi modul în care priveau existenţa umană, curiozitatea de descoperi natura şi de a o folosi pentru a genera progresul este cea mai mare moştenire a lumii clasice pe care ei şi-o asumă, căutând în trecut un model pe care să-l reelaboreze şi să-l dezvolte”, a spus acesta.
Pot fi admirate invențiile tehnice, dar și arta, tablouri și fresce – reproduceri realizate după codicele ce conţin planurile lui Leonardo da Vinci, realizate de cercetătorii de la Muzeul Leonardo da Vinci din Florenţa. Materialele alese pentru reconstrucția mașinilor sunt asemenea celor care ar fi fost folosite în perioada renascentistă. Acestea sunt structurate pe patru categorii: mașini pentru zbor, mașini hidraulice, mașinării și concepte pentru construcții civile, mașini militare, alături de cele 44 de exponate din cadrul expoziției „Imperiul Roman – Tehnologia Învingătorilor”, mașinării inovatoare, armuri impresionante purtate de soldați și de celebri gladiatori din Roma Antică.
Expozițiile sunt accesibile grupurilor organizate și publicului larg, în perioada 19 mai – 15 iunie 2023, după următorul program:
– Marți – vineri, 10:00 – 14:00, interval orar rezervat grupurilor coordonate de profesori care doresc să realizeze activități cultural – educative (vizită, lecții deschise, concursuri, competiții), cu implicarea elevilor din ciclul primar, gimnazial, liceal sau a studenților, cu programare prealabilă, minim trei zile înainte, la adresa de email: rezervare.expozitie@umfst.ro;
– Miercuri – vineri, 16:00 – 20:00, interval orar destinat publicului larg, acces liber (fără programare/ rezervare);
Sâmbătă – duminică, 10:00 – 18:00, acces liber publicului larg;
– Luni – închis.
Evenimentul organizat de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” se bucură de sprijinul Ligii Studenților din Târgu Mureș și a Asociației „Milites Marisensis”.
Luni în ediţia tipărită Zi de Zi vă vom prezenta un material amplu despre principalele invenţii ce pot fi adminirate în cele două expoziţii.
A consemnat Sanda VIŢELAR
