[Medici Buni]Dr. Bódi Beáta, MedLife Târgu Mureș: „De fiecare dată când îmi intră un copil în cabinet, ne mutăm într-o altă lume, a poveștilor”

[Medici Buni]Dr. Bódi Beáta, medic specialist alergologie și imunologie clinică, Hyperclinica MedLife Târgu Mureș: „De fiecare dată când îmi intră un copil în cabinet, ne mutăm într-o altă lume, a poveștilor” 

„Cam micuță, dar drăguță

Mă vedeți, sunt doctoriță!

Am halatul alb, curat

Și boneta e pe cap.

Meseria mi-o iubesc, 

Pe bolnavi îi îngrijesc!”

Aceasta este poezia pe care și-o alegea în fiecare an micuța Beá pentru serbarea de la grădiniță. Nici nu e de mirare, având în vedere că joaca ei preferată era să le facă injecții păpușilor. 

Anii au trecut și astăzi am găsit-o pe doamna doctor Bódi Beáta în cabinetul său din Hyperclinica MedLife Târgu Mureș. Fetița micuță de la grădiniță s-a transformat într-un medic alergolog respectat, exact așa cum și-a dorit, cu halat alb și mii de bolnavi în îngrijire. Am prins-o între două consultații și am vrut să aflăm cum a fost drumul de la grădiniță, în fața pacienților. 

Cum se împacă o carieră de succes în medicină cu meseria de mamă

Bódi Beáta și soțul ei sunt amândoi din județul Brașov, dar au urmat cursurile Facultății de Medicină din Târgu Mureș și au decis să rămână acolo, asumându-și cu ambiție toate provocările profesionale pe care un centru universitar de renume le aduce unui medic. Iubește foarte mult copiii, așa că primul rezidențiat pe care l-a urmat a fost în Pediatrie. Soțul fiind tot medic, și-au petrecut tinerețea făcând gărzi după gărzi, când unul, când altul. Nu i-a fost deloc ușor și de câteva ori s-a gândit chiar să renunțe, dar… nu știa ce altceva să facă, având în vedere că medicina a fost dintotdeauna singura opțiune pentru ea. 

„Salariile erau așa cum erau, mai ales în perioada rezidențiatului, apoi, devenind mamă, îmi era foarte greu să reușesc să găsesc un echilibru între viața personală și cea medicală și la un moment dat m-am gândit că poate totuși ar trebui să-mi găsesc ceva mai ușor, dar nu mi-a plăcut nimic altceva și… nu regret”, spune medicul, cu zâmbetul pe buze și pe un ton hotărât. 

Ca să se poată dedica în totalitate celor 2 copii, de 11 și 13 ani, a decis să profite de lunile de concediu la care avea dreptul legal. A mers pe principiul că ce are în cap nu o să-i ia nimeni niciodată, iar meseria poate aștepta un pic, în timp ce copilăria fiilor săi trece mai repede ca gândul. 

După ce i-a pus pe picioare și s-a întors la muncă, și-a dat seama că programul haotic din pediatrie, urgențele și gărzile interminabile nu se potriveau cu statutul de mamă. Așa că a urmat un alt rezidențiat, de această dată în alergologie. Însă trei sferturi dintre pacienții pe care îi vede sunt tot dintre cei mai mici: 

„În continuare tot copiii îmi plac, trebuie să recunosc că ăsta este adevărul. E mult mai obositor cu ei, dar asta îmi place”, mărturisește doctorița.

Împărtășind din activitatea pe care o are la cabinet, ea mai spune că „E foarte trist, pentru că sunt foarte mulți copii alergici și alergiile respiratorii sunt din ce în ce mai multe și, din păcate, a crescut și incidența celor alimentare”.

Relația cu pacienții

Deși mulți medici găsesc mai comod să consulte doar adulți, pentru doctorița Bódi lucrurile stau tocmai invers – copiii sunt în centrul universului ei profesional: 

„Nu mi se pare greu tocmai pentru că îmi și place foarte mult. De fiecare dată când îmi intră un copil în cabinet, ne mutăm într-o altă lume: testele se fac cu bețișoarele zânelor, le spun povești… mereu țin cont de acordul lor, nu îi testez cu forța, ci îi vrăjesc. Evident că nu reușesc să îi conving pe toți, dar pe marea majoritate, da.”

Având în vedere însă că mulți dintre pacienți sunt foarte mici, interacțiunea principală este cu părinții acestora. Ori pentru unii dintre ei vizita la medic a devenit, din păcate, ultima opțiune, după căutările pe internet, discuțiile cu familia și prietenii ori tratamentele luate după ureche:  

„Vin cu multe lucruri citite sau auzite de la alții, dar le explic diferențele, testăm, și până la urmă înțeleg. Nu e de ajuns să le spui că nu e corect, trebuie să le explici – asta nu e ok, asta nu se aplică în cazul dvs. și tot așa. Mai sunt situații în care părinții cred că au de-a face cu o alergie alimentară, dar de fapt nu este, ori acesta este un aspect  foarte important de elucidat. Vin cu o inflamație a pielii (eczemă) și ei fac imediat legătura cu un aliment, dar de multe ori această legătură este inexistentă sau foarte slabă, în funcție de cantitatea ingerată. În aceste situații, părinții trebuie să înțeleagă că nu este cazul să impunem o dietă inutilă unui copil, unui organism în creștere”.

O altă provocare sunt pacienții cu alergii severe, cu care ține în permanență legătura pentru că, în cazul lor, un singur pas greșit poate avea urmări extrem de grave, ce pot duce chiar la deces. Iar relațiile atât de strânse medic-pacient au dus, inevitabil, și la prietenii dintre cele mai sincere: „Vin și-mi aduc desene și mă îmbrățișează – astea sunt cele mai frumoase gesturi, care ne dau putere să mergem mai departe și ne spun că facem bine ceea ce facem”, poveste cu ochii sclipind de mulțumire doctorița. 

Cea mai mare ispită

Însă nu a fost mereu la fel de bine. De când au terminat școala, atât ea, cât și soțul ei, și-au văzut mulți colegi părăsind țara și nu i-au condamnat. Doar că motivele care i-au determinat să rămână au fost mai multe și au cântărit mai greu decât cele pentru care ar fi plecat:

„La un moment dat am discutat despre asta, dar… nu e vorba doar de bani în viață. Familia, cultura… nouă ne place aici, am vrut să ne creștem copiii în cultura noastră. În plus, aici, la Târgu Mureș, avem spitale bune, condițiile de lucru sunt bune, se poate face performanță și aici, doar că trebuie un pic mai multă răbdare. Poți fi un medic bun oriunde, poți evolua oriunde, poți să mergi să studiezi oriunde, apoi să te întorci”.

În plus, spune cu mândrie medicul, Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică este recunoscută și la nivel internațional. Datorită activității specialiștilor de aici, noutățile științifice, ghidurile de diagnostic și ultimele modalități de tratament sunt accesibile pentru fiecare alergolog din țară, așa că nici din punct de vedere profesional nu a văzut o oportunitate mult mai bună în altă parte. Crede, însă, că mai sunt totuși mulți pași de făcut în sistem pentru ca lucrurile să intre în normalitatea spre care tindem cu toții – medicii buni: 

„Un medic bun trebuie, în primul rând, să știe teorie, evident, iar în al doilea rând trebuie să examineze pacientul – ceea ce cred că în zilele noastre a devenit o problemă. Apoi, comunicarea cu pacientul și timpul care i se acordă, care iarăși cred că au devenit o problemă. Să stăm de vorbă cu el, să îi explicăm, să-i răspundem la întrebări, iar atunci el înțelege și urmează tratamentul recomandat”.

Când nu este la cabinet, Bódi Beáta încearcă să petreacă cât poate de mult timp cu copiii, să călătorească și să citească. Unul dintre cele mai recente studii care i-a trecut prin mână spune că, până în anul 2050, jumătate din populația globului va suferi de alergii, iar asta o îngrijorează foarte tare, pentru că nu este o afecțiune care poate fi vindecată în momentul de față. De vină sunt supraigienizarea, abuzul de antibiotice – care distrug flora bacteriană naturală a organismului, alimentația modificată și poluarea.

Din fericire, anunță specialista, accesul la imunoterapie a devenit mult mai facil în comparație cu anii trecuți. Aceasta constă în administrarea unei doze controlate de extract de alergen timp de 3-5 ani, ceea ce determină desensibilizarea organismului – dobândirea unei toleranțe față de alergenul incriminat. Astfel, pacientul devine asimptomatic pentru o perioadă mai lungă (10-15 ani), prevenindu-se și apariția astmului declanșat de alergii. Cel mai important este, însă, ca fiecare persoană care are o problemă să apeleze mai întâi la specialiști, și nu la internet. Mai ales când în joc sunt sănătatea sau chiar viața, reamintește dr. Bódi: 

„Sper în continuare că prin educație, răbdare și timp acordat pacienților le putem recâștiga încrederea. Cheia succesului este educația. Dacă avem voință și educație, lucrurile pot sta mai bine”, recomandă medicul. Ar fi scris și o rețetă în acest sens, dar aceste „medicamente” nu se găsesc în farmacie, ci în conștiința fiecăruia dintre noi – fie că suntem simpli cetățeni ori factori de decizie. 

***

Articolul face parte din campania “Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI. 

Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.

„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.

articol “Susţinut de MedLife”