Biblioteca, ca centru regional zonal pentru comunitate Cultură
  • Amalia Vasilescu
  • 0 comentarii
  • 520 Vizualizări

Biblioteca, ca centru regional zonal pentru comunitate

Peste 100 de bibliotecari din biblioteci publice din peste 20 de județe, sunt la Târgu Mureș pentru a împărtăși din experiența lor profesională pe durata a 3 zile structurate după un program variat. Biblioteca Județeană Mureș organizează și găzduiește ediția de primăvară a Conferinței Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, care se desfășoară în perioada 29-31 mai 2024, în parteneriat cu ANBPR – Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș și a numeroși parteneri și sponsori. Dr. Dragoș Adrian Neagu, președinte ANBPR, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, director general, Biblioteca Națională a României, dr. Sorina Stanca, director, Biblioteca Județeană „O. Goga” Cluj, Daniel Nazare, director, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, lect. Univ. dr. Răzvan Pop, director, Biblioteca Județeană „Astra” Sibiu, Ion Vaciu, Digital Transformation (DX) Council, prof. univ. dr. Giordano Altarozzi, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „G.E. Palade” Târgu Mureș.

Tema discuţiilor, „Informaţie. Inovaţie. Inspiraţie: construirea conexiunilor”, nu a fost aleasă întâmplător, explică Monica Avram, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş: „Am ales această temă pentru conferinţa de primăvară din acest an deoarece ştim cu toţii că bibliotecile sunt într-o continuă transformare, iar cel de-al patrulea cuvânt care practic uneşte, sintetizează, cele trei I-uri este construirea conexiunilor. De ce? Pentru că orice bibliotecă se adaptează nevoilor reale ale comunităţii la fel cum comunitatea se modelează prin bibliotecă”.

Discuţiile de la Târgu Mureş au vizat şi poziţia Bibliotecilor legată de digitalizare şi Inteligenţa Artificială. Bibliotecile cu tradiţie, păstrătoare ale memoriei culturale şi civilizaţiei de secole, deţin valori inestimabile şi de neimaginat pentru internauţii zilelor noastre.

„Digitalizarea înseamnă să oferi cartea în format on-line sau să oferi documentul. O dată cu digitalizarea vin şi foarte multe soluţii de Inteligenţă Artificială, ceea ce e de fapt o consecinţă nu tocmai plăcută a digitalizării. Este o diferenţă uriaşă între a oferi cartea integrală pentru ca ea să poată fi citită de acasă sau Inteligenţa Artificială care îţi oferă răspunsuri la întrebare fără să mai fi nevoit să citeşti”, consideră Monica Avram.

Bibliotecile intră în vârtejul schimbărilor cu convingerea că numai astfel ele vor rămâne piloni de încredere în procesul de informare, de cercetare şi a celui de educare, deopotrivă. Prin digitalizarea bibliotecilor, utilizatorii au acces la o gamă mai largă de resurse, precum cărți rare sau documente vechi, fără a fi necesar să se deplaseze fizic la bibliotecă. De asemenea, digitalizarea facilitează căutarea și accesarea informațiilor, motiv pentru care este folosită în special în bibliotecile digitale din universități și instituții de cercetare.

Cu toate acestea, digitalizarea bibliotecilor ridică și anumite provocări, precum protejarea drepturilor de autor, asigurarea securității datelor și menținerea accesului la informații în cazul unor defecțiuni tehnice. De aceea, bibliotecile trebuie să implementeze strategii și politici adecvate pentru a gestiona aceste probleme în mod eficient. Trebuie să amintim și de experiența tactilă plăcută, mirosul și aspectul cărților tipărite, care pot fi parte din experiența de citire.

Ediția de primăvară a Conferinței Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România a adus în prim-plan subiecte de interes pentru bibliotecile publice ale mileniului trei, abordând perspectivele unui context social contemporan. Am asistat, la dezbaterea problemelor unei comunităţi profesionale în căutare de noi direcţii de evoluţie.

„Bibliotecile ar trebui să devină un centru regional zonal pentru comunitatea lor”, a venit cu o soluție Ion Vaciu, Digital Transformation (DX) Council. Ca centru regional zonal, biblioteca oferă acces la resurse și servicii educative și culturale variate. Acestea ar trebui să devină locuri unde oamenii să poată găsi informații, să participe la diverse activități și evenimente, să împrumute cărți și alte materiale, să participe la programe de alfabetizare și dezvoltare personală, să aibă acces la tehnologie și internet gratuit și multe altele. Prin transformarea bibliotecilor în centre regionale zonale, comunitățile ar beneficia de o gamă mai largă de servicii și resurse, stimulând astfel dezvoltarea personală și culturală a locuitorilor din zonă. De asemenea, acest lucru ar contribui la promovarea lecturii și educației în comunitate, având un impact pozitiv asupra calității vieții în acea zonă. Iona Vaciu a vorbit și despre abonamentul la ChatGPT, care promite o serie de facilităţi suplimentare, mai precis acces la orice oră, chiar şi când serverele sunt foarte ocupate, timpi mai mici de răspuns şi acces prioritar la cele mai noi funcţii şi experimente.

Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, director General, Biblioteca Națională a României, a menționat că nu se teme de acest bau-bau, ChatGPT. Dimpotrivă. El ne sfătuiește să profităm de această oportunitate și să explorăm lumea fascinantă a chat-ului cu GPT, pentru că lumea se mișcă și este important să ținem pasul cu revoluția tehnologică, de care nimeni nu va scăpa pe această planetă, indiferent unde trăim şi în ce domeniu activăm. „Este marea șansă de a căpăta un ghid și un punct de sprijin în acestă abundență informațională”, a menționat dr. Adrian Cioroianu. În România, de la cele câteva foi de ziar și ore de televiziune din anii ’80 am trecut, într-un timp relativ scurt, la feed-uri interminabile de știri, articole, statusuri și episoade cărora încercăm să le dăm de cap, suntem absolut descoperiţi în faţa unui bombardament de informaţii unele false în mod deliberat, altele pur şi simplu neadevărate din neglijenţă. Pentru tot mai multă lume, această supraabundență de informații devine copleșitoare și creează impresia că vremurile de acum sunt mai rele ca oricând. „Total fals. Problema e că avem televizoare în fiecare cameră”.

Dincolo de sesiunile de comunicări în paralel și prezentările din plen, participanții au avut parte de activități practice și discuții interactive, în contextul în care printre invitați se află și profesioniști din comunitatea mureșeană care vor accentua conexiunea comunitate-bibliotecă. Subiectele abordate au fost strâns legate de tema conferinței aducând în prim plan aspecte de actualitate legate de misiunea bibliotecilor, servicii inovative, proiecte sustenabile și bune practici pentru bibliotecile viitorului. Plecând de la acțiunile și evenimentele organizate în ultimii ani și experiențele întâlnite în comunitatea mureșeană, prin panelurile și atelierele incluse în program, Biblioteca Județeană Mureș propune inițierea unor proiecte pilot care vor putea deveni, exemple de bună practică la nivel național sau chiar derulate prin consorții între biblioteci publice din România și nu numai.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Citește și:

Recomandari

Recent
Popular
Etichete


Citeste Zi de Zi Online


 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE