Ziua Imnului Național, sărbătorită la Târgu Mureș

Cetatea Medievală din Târgu Mureș a găzduit luni, 29 iulie, ceremonia dedicată Zilei Imnului Național, reunind cadre militare, oficialități ale județului și mureșeni dornici de a încununa istoria, cultura și progresul națiunii.

Evenimentul a debutat cu oficierea slujbei religioase de către preotul Șulea Iacob Răzvan, protopop al Protopopiatului Ortodox Târgu Mureș, urmată de preluarea cuvântului de către dr. Mirela Cărăbineanu, șef al Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale, care a oferit publicului o retrospectivă istorică asupra simbolului național celebrat.

„Ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Național al României prin Legea 99 din 26 mai 1928. Imnul Național, pe lângă stemă, steag și sigiliu, este unul din elementele de identitate esențiale ale unui stat. Scriitorul Andrei Pleșu spunea că imnul trebuie să aibă capacitatea de mobilizare și reprezentare necesare oricărui cetățean; atunci când aude această compoziție să simtă că e solidar cu ceilalți. Imnul actual al României a fost stabilit prin decret regesc de Consiliul Frontului Salvării Naționale, la 24 ianuarie 1990. Acest fapt a fost consfințit prin Constituția României de la 1991; până atunci nu a fost oficial un imn al României”, a transmis dr. Mirela Cărăbineanu, șef al Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale.

Istoria imnului

„Revoluția de la 1848 îi găsește pe intelectualii români, precum George Barițiu, Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu-Ilarian, episcopul Andrei Șaguna, preocupați de soarta conaționalilor lor din Transilvania. Poetului Andrei Mureșanu, aflat pe atunci în Brașov, în calitate de profesor la Colegiul Latino-German și redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, îi va reveni misiunea elaborării unui cântec de luptă, care s-a publicat în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului, cu titlul „Răsunet”, transformând în formă lirică ideea originii latine a limbii române, a continuității românilor și exprimând dorința de libertate, viață, unitate prin limbă, cât și prin evocarea simbolurilor fiecărei provincii românești. În istoriografie linia melodică i s-a atribuit atât lui Andrei Mureșanu, părintele versurilor, cât și lui George Ucenescu, însă împământenit este faptul că acesta i-ar aparține lui Anton Pann, culegător de cântece. Un alt subiect controversat legat de acest context istoric este localizarea interpretării sale publice mai întâi la Brașov sau la Râmnicu Vâlcea. Este cert că „Deșteaptă-te, române” este cântecul consacrat de Revoluția de la 1848; este cântat nu numai în Principatele Române, dar ajunge și în Occident. În epocă a fost preluat în zona Balcanilor; a mers până în Franța Republicană, se cânta până la Viena. A fost menit să fie alături de români în toate momentele grele, care nu au fost puține, contribuind la trezirea sentimentelor naționale. Versurile militante, combatante i-au chemat pe români la luptă, la deșteptare, iar în momente cu mare încărcătură a purtat acest marș revoluționar, cum ar fi la Brașov, în cadrul manifestărilor publice prilejuite de Adunarea Generală a Astrei în anul 1863, când a fost recitat la pian de către Iacob Mureșanu. A fost interpretat și în momentul alegerilor pentru Dieta Transilvaniei din același an. A fost intonat în timpul Războiului de Independență, dar și în decembrie 1918, când documentele și presa timpului relatau că toate adunările solemne, cum ar fi sfințirea steagurilor naționale, erau însoțite de „Deșteaptă-te, române”. Este primul moment de conectare cu Europa Occidentală, dar, ca și imnul regal, a fost interzis imediat după abdicarea forțată a Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947. Ziua de 29 iulie reprezintă un prilej de recunoștință față de înaintașii noștri și o rememorare, încât generațiile viitoare să înțeleagă contextul în care s-au născut și, mai ales, să cunoască evenimentele în care imnul a fost reluat”, a conchis dr. Mirela Cărăbineanu.

Apoi cuvântul i-a revenit subprefectului județului Mureș, Alexandru Cîmpeanu, care a criticat cunoștințele precare ale populației române în ceea ce privește valorile sau simbolurile naționale.

„Suntem după 10 ani de „Românie educată”, o Românie în care constat cu durere că nu avem un cult al simbolurilor naționale. Dacă am face un sondaj, cred că mai puțin de 50% ar ști să ne spună câteva din simbolurile naționale. Sunt convins că sub 1% ar putea să le numească pe toate”, a conchis subprefectul.

Ceremonia s-a finalizat prin intonarea imnului de către agentul principal al Inspectoratului Județean de Poliție Mureș, Marian Suciu.

Alexandra BORDAȘ