Tradiții de Sântămăria Mare

Ca la fiecare mare sărbătoare creștină, Muzeul Etnografic „Anton Badea”, prin vocea directoarei Roxana Man, ne prezintă câteva dintre legăturile acestei mari sărbători și lumea satului tradițional românesc.

„Adormirea Maicii Domnului reprezintă una din cele mai de seamă sărbători prăznuită la 15 august, care comemorează trecerea Fecioarei Maria din această lume. În Sfânta Scriptură nu se amintește nimic despre moartea Maicii Domnului, însă cântările și imnurile de la Vecernia și Utrenia sărbătorii, ne spun tradiția în această privință: ”Când a binevoit Hristos, Dumnezeul nostru, să ia pe Maica Sa de la Sine, a înștiințat-o despre mutarea sa de pe Pământ, prin Arhanghelul Gavril. Născătoarea de Dumnezeu, bucurându-se, s-a suit pentru rugăciune pe muntele Măslinilor. S-a întors apoi acasă, pregătindu-și cele de îngropare, încredințându-le pe vecine că, mutându-se la ceruri, nu le va uita, pe ele și pe toată lumea, ocrotindu-le.” ”Și vorbind ea acestea, s-a făcut tunet mare și arătare de mulți nori, care aduceau de la marginile lumii pe toți ucenicii lui Hristos la Casa Maicii Domnului. Sosit după trei zile de la preamărita îngropare, Sf. Toma era mâhnit că nu a fost vrednic și el să vadă ca și ceilalți Apostoli trupul adormit al Maicii Domnului. Când s-a hotărât deschiderea mormântului pentru dânsul, ca să se închine și el trupului Născătoarei de Dumnezeu, a aflat mormântul fără de sfântul trup. Maica Domnului, cu trupul schimbat, viu și proslăvit, a fost dusă la ceruri de îngeri. Acolo, se roagă pentru noi”, spune Roxana Man.

Fecioara Maria este identificată în Panteonul românesc sub mai multe denumiri: Sântămăria Mare, Sântămăria Mică și cu sinonimele lor – Precista Mare și Precista Mică. „Sântămăria Mare este cea mai îndrăgită divinitate feminină, de către români. Este invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei, de către femei, pentru ușurarea nașterii, de păgubiți, pentru prinderea hoților. Se spune că Sfânta Fecioară binecuvintează unele animale boii, vacile, oile și porcii, pentru că au încălzit-o și hrănit-o în timpul nașterii Domnului Iisus. În schimb, a blestemat calul, pentru că a mâncat fânul, păianjenul pentru că a întrecut-o la tors și lemnarul pentru că i-a făcut Mântuitorului crucea grea. În această zi oamenii dau de pomană pentru morți struguri, prune, iar după ce vin de la biserică, merg în sat la horă”, a precizat Roxana Maria Man.

Foto: Icoană pe sticlă reprezentând Adormirea Maicii Domnului, din colecția Muzeului Etnografic ”Anton Badea” Reghin

Alin ZAHARIE