Noutate editorială: Eroi mureșeni în cel de-Al Doilea Război Mondial. După 80 de ani (pdf)

Revista „Eroi mureșeni în cel de-Al Doilea Război Mondial. După 80 de ani”, a fost publicată în luna iulie a acestui an. Editată de Zi de Zi, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș, revista marchează împlinirea a 80 de ani de la „întoarcerea armelor”, reintrarea României în Al Doilea Război Mondial de partea Aliaților, în luptele pentru eliberarea Transilvaniei de Nord.

Dacă doriți să achiziționați unul sau mai multe exemplare din revistă, ne puteți scrie la adresa: publicitate@zi-de-zi.ro.

Elogiul unei generații

Prin realizarea revistei „Eroi mureșeni în cel de-Al Doilea Război Mondial” ne dorim să marcăm împlinirea a 80 de ani de la operațiunile militare desfășurate în toamna anului 1944 pe teritoriul actualului județ Mureș.

Ne-am propus să păstrăm amintirea tinerilor care au luptat pe fronturile din cel de-Al Doilea Război Mondial. Mulți dintre ei căzuți în timpul luptelor, oameni care nu au mai ajuns să își întemeieze o familie, nici să își mai revadă părinții sau drăguțele.

În paginile revistei, veți regăsi un articol amplu, scris de profesorul de istorie Vasile Șandor, despre operațiunile militare din zona noastră și despre faptele de arme ale mureșenilor. Mai puteți afla și poveștile câtorva veterani de război. De asemenea, revista cuprinde și o secțiune amplă dedicată eroilor, martirilor și monumentelor comemorative din localitățile actualului județ Mureș.

Din cuprins

După articolul scris de Vasile Șandor, despre faptele de arme și operațiunile militare de pe teritoriul actualului județ Mureș, inclusiv o descriere detaliată a luptelor de la Oarba de Mureș, dar și o prezentare interesantă a rolului și implicării populației civile din zona frontului, urmează un articol realizat de Sanda Vițelar, în care istoricul Tamasi Sarandi analizează situația populațiilor române și maghiare din Transilvania în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Apoi, în cadrul unei secțiuni despre Holocaust în zona județului Mureș, Sanda Vițelar, ne oferă câteva informații despre lagărele din Târgu Mureș și Reghin, dar și despre Monumentului Holocaustului din Târgu Mureș, opera unui supraviețuitor.

De asemenea, răsfoind revista mai puteți citit un articol despre jurnalul cu mărturii despre viaţa din tranşee, scris de un mitralior mureşean în Al Doilea Război Mondial, și două interviuri cu veterani de război: Ioan Covaci (foto) și Dumitru Șomlea.

Cea mai consistentă secțiune a revistei este dedicată memoriei eroilor din comunele și orașele județului Mureș. Sunt publicate imagini cu monumentele și listele eroilor căzuți în Al Doilea Război Mondial.

Pierderi teritoriale și umane

În articolul de fond al revistei, istoricul Vasile Șandor explică, pe scurt contextul istoric și motivațiile conducerii statului român de a intra în război ca aliați ai Germaniei. În 1940, Regatul României a cedat Basarabia și Bucovina de Nord, anexate de URSS, în urma ultimatumului sovietic (26-28 iunie 1940), Transilvania de Nord a fost anexată de Regatul Ungariei, după Dictatul de la Viena (30 august 1940), iar Cadrilaterul (sudul Dobrogei) a fost cedat Bulgariei, în urma Tratatului de la Craiova (7 septembrie 1940). 

„La 22 iunie 1941, la ordinul generalului Ion Antonescu, conducător al Statului Român, armata română, (…) în cadrul coaliției alcătuită din Germania și aliații ei, a început campania de eliberare a teritoriilor pierdute de România în 1940,în cadrul Operațiunii München.
Tributul de sânge plătit de armata română pe frontul de est, îndeosebi la Odessa, Stalingrad și cotul Donului, incluzând și militari mureșeni, a fost unul deosebit de greu, fiind peste 71.500 de militari morți, peste 243.000 răniți și bolnavi și aproape 310.000 dispăruți, la care trebuie adăugați cei 40.000-50.000 de militari români care au fost obligați să lupte în armata maghiară.
Retragerea din U.R.S.S. ca urmare a înfrângerilor de la Stalingrad și Kursk-Orel și pătrunderea armatelor sovietice pe teritoriul românesc în primăvara anului 1944 au pus sub semnul întrebării capacitatea Germaniei de a mai garanta frontierele României. Tentativele de negociere cu Națiunile Unite pentru ieșirea din război în condiții decente nu au dat niciun rezultat concret.
În acest context, având în vedere și principiul stabilit de către cei Trei Mari: S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie, de a accepta numai capitularea necondiționată a Germaniei și aliaților ei, ca și intenția mareșalului Ion Antonescu de a încheia armistițiul numai după avizarea lui Adolf Hitler, refuzând însă să accepte ieșirea din război, a avut loc lovitura de palat din 23 august 1944”, explică profesorul Vasile Șandor. 

Proclamația regelui Mihai

Prin proclamația din seara zilei de 23 august, Mihai I trasa obiectivele imediate ale politicii externe a României: 

„ROMÂNI,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit în deplină înțelegere cu Poporul Meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea Țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite”. […]

„ROMÂNI,

Dictatura a luat sfârșit și cu ea încetează toate asupririle. Noul Guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile și libertățile tuturor cetățenilor Țării sunt garantate și vor fi respectate.
Alături de armatele aliate și cu ajutorul lor, mobilizând toate forțele Națiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub dominația străină”.

Eliberarea Transilvaniei de Nord

„În ultima decadă a lunii august 1944, armata română a creat în Transilvania un nou front împotriva Axei, de pe care s-a declanșat atât ofensiva pentru eliberarea Transilvaniei ocupată de forțele germano-maghiare, cât și lovituri de anvergură împotriva marilor unități inamice din Ungaria.

Misiunile încredințate Armatelor 1 și 4 române au fost stabilite prin Directiva operativă 51 a Marelui Cartier General din 30 august, care prevedea interzicerea pătrunderii inamicului spre trecătorile Carpaților Meridionali și Apuseni, urmând a trece ulterior la acțiuni ofensive pentru eliberarea Ardealului de Nord, Armata 4, comandată de generalul Gheorghe Avramescu, preluând aliniamentul cuprins între Întorsura Buzăului și Gilău la est de Sibiu – Alba Iulia – Cluj – Zalău – Săcuieni, iar Armata 1, comandată de generalul Nicolae Macici, urmând să apere flancul stâng al frontului până la Orșova.” (Vasile Șandor, „Eroi Mureșeni în al Doilea Război Mondial”) 

Puteți citit articolul integral, răsfoind ediția electronică a revistei.

Evrei și romi deportați în Transnistria

În cuprinsul revistei, deoarece ne-am concentrat asupra zonei actualului județ Mureș, nu este abordat subiectul crimelor comise împotriva comunităților evreiești în România, nici atrocitățile comise de soldații și/sau jandarmii români pe frontul de est. „Regimul Antonescu a fost responsabil pentru moartea a 300.000 de evrei români (din Regat n.n.) și sovietici din Bucovina, Basarabia și Transnistria. (…) Doar 50.000 dintre cei 125.000 până la 145.000 de evrei români deportați în Transnistria s-au întors în 1944. (…) Dintre cei 25.000 de romii deportați de regimul Antonescu în 1942, istoricii estimează că jumătate nu au supraviețuit până în 1944. (…) Până la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, doar 300.000 de evrei, sau mai puțin de jumătate din totalul evreilor din România Mare, au supraviețuit.” (Grant T. Harward, „Romania`s Holy War – Soldiers, Motivation and the Holocaust”) 

Transnistria, în Al Doilea Război Mondial, a fost teritoriul dintre râurile Nistru și Bug administrat de România,  între 19 august 1941 și 22 ianuarie 1944, sub denumirea Guvernământul Transnistria.

Pe lângă deportări, au avut loc masacre în Iași, București, Galați, Crimeea și Odesa, unde au fost uciși peste 12.000 de evrei în timpul ocupației românești.

Memoria eroilor în comunele și orașele județului

În paginile revistei sunt adunate imagini cu monumentele și sunt publicate listele eroilor din comunele și orașele: Adămuș, Albești, Bahnea, Băla, Bălăușeri, Band, Beica de Jos, Breaza, Corunca, Ceuașu de Câmpie, Chiheru de Jos, Cozma, Cristești, Cuci, Daneș, Deda, Ernei, Fărăgău, Gănești, Glodeni, Grebenișu de Câmpie, Gurghiu, Hodac, Ibănești, Iernut, Livezeni, Luduș, Lunca, Lunca Bradului, Miheșu de Câmpie, Ogra, Pogăceaua, Râciu, Răstolița, Sâncraiu de Mureș, Sânger, Sânpaul, Sânpetru de Câmpie, Sărmașu, Șăulia, Solovăstru, Târnăveni, Tăureni, Ungheni, Vânători, Zagăr și Zau de Câmpie.

Valentin COVACIU