Conferința regională a crescătorilor de ovine și caprine, la Reghin

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța (SCDCOC Reghin), alături de Asociația Caprirom Nord, Asociația Națională a Crescătorilor de Capre CAPRIROM, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriţie Animală IBNA Balotești a organizat vineri, 23 august Conferința Regională a Crescătorilor de Caprine și Ovine. Evenimentul a fost găzduit de SCDCOC Reghin și a reunit crescătorii de caprine și ovine, respectiv specialiști în domeniul cercetării zootehnice.

„Este bucurie pentru noi să putem găzdui și organiza un asemenea eveniment care reunește specialiști de la multe institute de cercetare din diferite domenii. Sinceră să fiu, nu m-am gândit niciodată că vom putea găzdui colegii de la Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală, Baloteşti, cel mai mare institut de cercetare din țară după părerea mea, pe colegii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov. Suntem onorați să-i avem oaspeți și bucuroși în același timp să putem avea o relație de colaborare cu aceștia”, ne-a declarat Elena Ilișiu, cercetător ștințific gradul I în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas, Constanța, Baza Experimentală Reghin.

Cercetare-Producție

„Importanță acestei conferințe regionale așa dată de faptul că arată rodul colaborări între componenta de cercetare și producție. Pentru noi este important pentru că ne întâlnim cu cei care folosesc acest domeniu al cercetării, fie că vorbim aici despre cercetarea în nutriția animală, cercetarea în genetică, cercetarea în calitatea furajelor. În acest fel noi putem crește impactul cercetării românești în domeniul zootehniei.

Prin astfel de prezentări cum au fost cele de aici de la Reghin, crescătorii își pot îmbunăți producția medie de lapte sau sporul mediul zilnic folosind aceste rezultate ale cercetării. Își pot crește valoarea genetică a animalelor folosind scheme de ameliorare genetică. Nu în ultimul rând, își pot crește eficiența hrănirii, o creștere a producției de lapte și carne pe de-o parte, dar și o scădere a costurilor de producție pe litru de lapte sau pe kilogramul de carne, ceea ce înseamnă profit pentru fermier, implicit mai mulți bani în buzunar”, a declarat pentru Zi de zi, Cătălin Dragomir, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală, Baloteşti (IBNA).

Rase noi omologate

„În cadrul acestei conferințe au fost prezentate din partea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța cele trei rase noi omologate în cadrul Institutului Palas, Rasa de Lapte Palas omologată în anul 2010, Rasa de Carne Palas omologată în 2012 și Linia Prolifică Palas omologată în 2020. Fără cercetare nu putem vorbi de producție, știut fiind faptul că aceste două componente se îmbină foarte bine. În acest sens, vindem reproducători cu o valoare ridicată de ameliorare la crescători pentru a îmbunătăți rasele autohtone din zonă”, a precizat Maria Stanciu, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas, Constanța.

„Suntem organizatorii acestui eveniment alături de colegii noștri din cadrul stațiunii experimentare de aici de la Reghin. Evenimentul vine în sprijinul crescătorilor, îi ajută foarte mult. Spun asta deoarece rezultatele cercetărilor noastre și ale colegilor noștri, în general sunt foarte bune și aduc un plus pentru pentru fermieri, pentru cei care vor să devină eficienți economici și competitiv pe piața locală și cea din Uniunea Europeană. Venim în fața lor cu rezultatele cerctării, dovedite prin reproducătorii care îi difuzăm în țară la crescători de la care avem un răspuns foarte bun din partea lor”, a spus  Alexandru Gabriel Vartic, cercetător în cadrul Institutului Palas din Constanța.

Tehnologii de îmbunătățirea pajiștilor

„În prezentarea făcută am scos în evidență câteva tehnologii de îmbunătățire a pajiștilor. Ca și o părere personală, aceste tehnologii ar trebui să-i ajute foarte mult pe crescători care pot să-și îmbunătățească baza furajeră, pot avea rezultate de producție deosebite folosind o nutriție adecvată. În ce privește hrănirea ovinele și caprinele, producția pajiștilor reprezintă până la 80 % din baza furajeră.

S-a amintit aici că rațiile la ovine și caprine se completează cu unele furaje concentrate, în special pentru echilibrare. Noi asigurăm până la 80 %. În cazul în care fermierul își îmbunătățește pajiștea care ajunge la o valoare nutritivă ridicată, se poate merge chiar până a fi exclusiv hrănite cu furaje de pe pajiște. Mă refer aici la ovine. Se întâmplă adesea pe vârf de munți, prin diverse ferme cu posibilități mai limitate, să se facă hrănirea doar cu furajul de pașiște, cum spuneam adineauri, în condiția în care avem un furaj de bună calitate”, a spus dr. ing. Adrian Vasile Blaj, director general Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov.

Nevoia de ferme curate

„O lucrare care m-a impresionat au fost cea pe tema amprentei de carbon în fermele zootehnice. Mai exact, ar trebui să avem ferme curate, de ozon curat și din punct de vedere pedologic, pământ curat, ca să avem animale sănătoase și curate, nu infestate. Momentan, noi ne situăm în stadiul de cercetare a acestor ferme, dar este un pas, unul mic ce-i adevărat, dar este un început. Spun mic deoarece știința la noi încă nu a evoluat foarte mult până acum, de abia acum avem aparate de studii și de cercetare în acest sens.

Ce înseamnă știință? Înseamnă să fim deschiși și noi, inclusiv crescători, nu numai oamenii de cercetare, să avem o minte deschisă și să ne aplecăm asupra cercetării. Să avem răbdarea s-o ascultăm, să o digerăm, cum s-ar spune, mental și după aceea s-o punem în aplicare în funcție de rezultatele care sunt în ferma respectivă”, ne-a declarat Claudiu Anghelescu, președintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Caprine din România – CAPRIROM

Sănătate integrată

„Când vorbim despre sănătate, discutăm despre o sănătate integrată plecând de la pământ, plante, animal și om. Toate lucrurile astea converg într-o singură sănătate. Atunci, noi trebuie să conștientizăm populația, fermierii, producătorii, procesatorii și toți ceilalți implicați că ceea ce facem trebuie să fie sănătos, implicit să consumăm sănătos și să trăim într-un mediu sănătos. ”, a spus conf. univ. dr. Cristinel Șonea, Secretar General al Asociației ”ONE HEALTH”

Facilități APIA

„Pe lângă cunoscutele scheme de sprijin, ajutoare naționale tranzitorii care vin ca plăți directe fermierilor și sprijinul cuplat acordat pe cap de o vină/caprine, APIA, printr-un ajutor de stat pentru ameliorarea raselor, vine și sprijină asociațiile representative, în speță Asociația CapriRom care este un beneficiar al acestui ajutor de stat care are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau randamentului genetic al șeptelelor.

Practic, toate costurile acestea pe care le au fermierii sunt decontate în procent între 50 și 70 % de la bugetul de stat. Asociațiile întocmesc și sprijină fermierii pentru activitățile antemenționate, iar APIA vine ca și partener și contribuie cu aceste costuri pe care fermierii ar trebui să le aibă, să spunem așa, din buzunarul propriu. Este tot un tip de subvenționare pe partea aceasta de inovație, cercetare pentru pentru a avea un progres genetic la ceea ce înseamnă specia ovină/caprină”, a precizat Ovidiu Săvâșcă, director executiv APIA Mureș.

Alin ZAHARIE