Reconectare cu apa, la Regreen Kayak Fest

„Într-o lume mereu în mișcare, uneori avem nevoie să ne reconectăm cu elementele esențiale ale vieții. Alătură-te nouă la acest eveniment special de reconectare cu apa, în care vom explora legătura noastră cu acest element vital”.

Sub aceste auspicii, Asociația unDAverde organizează în perioada 20-22 septembrie evenimentul Regreen Kayak Fest, prilej pentru reghineni să descopere oameni și idei din ultimii 20 de ani menite să pună în valoare malurile apelor din Reghin. Tema va face obiectul expoziției ”Idei din ultimii 20 de ani pentru malurile apelor din Reghin” a cărui vernisaj va avea loc vineri, 20 septembrie, de la ora 18.00, la Clubul Nautic Reghin, strada Sării nr. 34. Despre aceste demers ne-a vorbit arh. Klaus Birthler, reprezentantul unDAverde.

Reporter: De unde aceste idei pentru punerea în valoare a malurilor apelor din Reghin?

Klaus Birthler: Atunci când îți dai diploma ca arhitect poți să-ți alegi tema, se întâmplă oriunde în lume. S-a întâmplat după ce Nicolae Milășan, acum 21 de ani și-a ales titlu de diplomă, zona din spatele Cartierului Unirii, respectiv Stadionul „Avântul”, acea insulă unde acum sunt plantații de trandafiri și alte plante. În următorii 20 de ani care au urmat de la acel moment, aproape fiecare student de la Arhitectură și Peisagistică s-a întâmplat să-și aleagă pentru lucrarea de diplomă un mal de apă în Reghin. Excepția sunt eu care am făcut ca și studiu Primăria și încă o diplomă care ca și obiect de studiu fosta fabrică de bere Silva. În rest, fiecare student și-a ales ca temă un mal de apă din Reghin. Nu am conștientizat această problemă până ce am văzut câte idei s-au adunat pe malurile apelor. Ce înseamnă asta oare? Înseamnă că malurile apelor sunt foarte interesante ca și locuri de de trăit și de dezvoltat.

Rep.: Câte proiecte fac obiectul acestei expoziții?

K.B.: Odată ce am promovat evenimentul am avut opt diplome, timp în care am primit telefoane de la persoane care au spus că și ei au avut aceiași temă pentru diploma de licență, fapt pentru care numărul acestor proiecte legate de malurile apelor din Reghin este de nouă.

Rep.: Cine sunt autorii proiectelor?

K.B.: Nu toți autorii acestor proiecte sunt de loc din Reghin. O parte din ei au copilărit la Reghin, alții care au fost îndrumați spre Reghin de către cei de la Universitatea Sapientia din Târgu Mureș. Peisagiștii de acolo au fost îndrumați spre Reghin ca și studiu, chiar dacă nu au rădăcini în Reghin. Ce este foarte important, majoritatea sunt din Reghin. Interesant este faptul că aproape niciunul, excepție fiind doar o persoană care a revenit în acest an, toți sunt plecați prin alte locuri, nu și-au făcut rostul prin Reghin cum se zice. Sunt de regulă plecați din Reghin în țară, București, Cluj, Oradea, de regulă în orașele mari unde, deși densitatea de populație este mai mare, își găsesc mai repede rostul.

Rep.: Cum ai perceput aceste proiecte?

K.B.: Eu am luat tot ce a existat în materie de proiecte legat de malurile apelor din Reghin. Am preluat toate ideile fără să le filtrez. Sunt unele proiecte și soluții controversate, inclusiv demolarea clădirii în care ne desfășurăm activitatea în prezent, adică clădirea în care avem noi ambarcațiunile, fosta clădire ”Progresul”. Sunt alte proiecte care tocmai pun în valoare această clădire. Sunt tot felul de idei care sunt puse una lângă alta tocmai pentru a avea o discuție în oraș. Părerea mea este că în Reghin nu există o dezbatere profesională în domeniul aspectului, a urbanismului, mediului, etc. Efectiv, deciziile se iau în majoritate politic și nu prea există loc de dezbatere. Există dezbatere între cei care conduc orașul și cetățeni, dar profesional nu.

Rep.: Cât cât de importante sunt aceste proiecte?

K.B.: Pentru mine, orice discuție, orice dezbatere în spațiu public despre un oraș mai bun este un plus. Astfel, politicienii pot lua decizii în cunoștință de cauză, adică pot crea, de exemplu noi oportunități de finanțare pentru atractivitatea orașului. Dau aici exemplul unui proiecte din expoziție. Este legat de un centru de luterie, de locul în care cunoști construcția viorilor și tot subiectul ăsta care ține de viori, de muzică, de sunet pe malul apei, pe amplasamentului fostului IPL. De asemenea, sunt spații valorificate cum e Piața Sfântul Gheorghe în imediata apropiere a Cartierului Libertății, pe malul apei. Unele din aceste proiecte sunt destul de vechi, de acum peste 16 ani, cum este și cel al lui Nicolae Milășan. Acesta propune o zonă de spații verzi și agrement pe insula din spatele Cartierului Unirii. De asemenea, Nagy Andras, fiul fostului primar, și-a susținut lucrarea de diplomă în perioada în care fosta fabrică ”Republica” era încă în picioare, nu exista Kauflandul care a propus pentru zona respectivă o altă funcțiune.

Rep.: Cum vor fi prezentate aeste proiecte?

K.B.: Fiecare invitat își va prezenta două din cele mai importante părți ale lucrării de diplomă, imagini, simulări, planuri și secțiuni explicative.

Rep.: Suntem în 2024. De la momentul în care s-a aprins beculețul legat de revitalizarea cursurilor de apă în Reghin, s-a făcut mult, s-a făcut prea puțin?

K.B.: Sunt pași foarte puțini care s-au făcut din punct de vedere administrativ. Ce vom vedea în cadrul expoziției sunt proiecte integrate, funcțiunile de pe malul apei care ar putea să finalizeze inclusiv economia. Pașii care au fost făcuți în Reghin pentru malul apei au fost făcuți în principiu de privat. În ce privește partea de administrație, nu există o viziune pe termen lung, în condițiile în care arhitectul șef se tot schimbă.

Rep.: Ce doriți prin acest eveniment? Care este scopul lui principal?

K.B.: Am propus să face acest eveniment, ”Idei pe Canalul Morii”, dat fiind faptul că au ajuns la mine aceste idei, aceste proiecte de care am amintit și am considerat că nu e suficient să ajungă doar la mine, e important ca ele să fie expuse publicului. Sunt idei valoroase care merită să fie cunoscute și conștientizate de locuitorii Reghinului. Ne-am gândit să organizăm un eveniment mai mare, ”Green Kaiak Frest” prin care să promovăm sporturile nautice pe cursurile de apă din Reghin. Orașul are foarte multe astfel de cursuri de apă care sunt oarecum ascunse și care sunt nevalorificate. Mă refer aici la Canalul Plutelor, un fost braț al Canalului Morii, sau fostul curs al Gurghiului. De asemenea, foarte puțin cunoscut. Revenind la aceste proiecte, unul din acestea se referă la revitalizarea sitului Alpina, zonă ocupată în mică porțiune de fabrica de încălțăminte. Este situat pe malul apei, lucru prea puțin conștientizat, iar proiectul propune facilități de sport pentru această zonă.

Rep.: Ce ne poți spune despre proiecțile de film din cadrul Regreen Kayak Fest?

K.B.: Primul film pe care-l vom proiecta în prima zi de festival, vineri, 20 septembrie, de la ora 20.00, este „Ivan, omul cu rădăcini în ape”. Filmul reconstituie, cu imagini inedite de arhivă, transformarea adolescentului de 16 ani plecat din satul de pescari în multiplul campion olimpic și mai apoi în „cel mai iubit dintre pământeni”, cum îl numește fiica sa. Performanța sportivă a fost mereu precedată de nenumărate eșecuri și fiecare medalie olimpică de aur era câștigată încă de-acasă, prin antrenament asiduu, ne destăinuie Ivan. Întoarcerea la rădăcinile sale, pornită dintr-un simț al datoriei față oamenii și locul care l-au format, l-a animat în ultimul deceniu de viață când din antrenor a devenit antreprenor social. Al doilea film este ”Acasă”/My Home” (2020) în regia lui Radu Ciorniciuc și prezintă drama unei familii care locuia pe malul apei, undeva în zona Parcului Văcărești. Filmul, foarte bine documentat spune povestea despre acei oameni cărora le plăcea foarte mult locul unde trăiau, chiar dacă erau într-o sărăcie, cu toate astea erau fericiți. Odată ce ajung să locuiască într-un spațiu urban, ei oarecum se pierd. Suntem în discuții pentru o a treia producție, un studiu de fapt făcut de regretatul Mircea Nicolae, cel care a participat în cadrul prooectului de artă contemporană ”Pădurea Rotundă” demarat de Eliodor Moldovam cu ceva ani în urmă. Este un studiu care surprinde aspecte din Reghin, inclusiv cursuri de apă, fapt pentru care s-ar potrivi a fi prezentat în cadrul acestui eveniment.

Rep.: Ce sperați de la acest eveniment?

K.B.: Credem că apa, cursul apei mai exact, poate să fie un loc de socializare, sport, agrement, turism, învățare și reconectare. Prin acest eveniment facem oarecum un test, funcționează la Reghin, ar fi de gândit o investiție publică care să susțină toate activitățile astea? Scopul este să gândești efectiv investiții publice bune, nu cele nu creează comunități. E vorba despre un trend care se întâmplă în multe orașe și anume Placemaking. Chiar dacă nu faci o super investiție publică, creezi un loc în care oamenii au făcut o istorie, au făcut legături noi între ei, s-au uitat la un film, s-au distrat. Faci un Placemaking prin care dovedești dacă funcționează chestia astea și abia atunci faci o investiție publică.

Rep.: Cine vă doriți să vină cel mai mult la acest eveniment?

K.B.: În primul rând locuitorii Reghinului, apoi cei care decid, consilieri locali, primar, viceprimar, și nu în ultimul rând reprezentanții instituțiile de învățământ. Un profesor care se vrea deosebit, care dorește să facă „operație pe cord deschis”, poate să aducă copii în natură, pe ceea ce vede pe Canalul Morii. Probabil instituțional nu se va întâmpla, dar va face ca lucrurile să meargă mult mai bine, în sensul în care să ai super ore de biologie sau geografie.

Programul Regreen Kayak Fest

Vineri, 20 septembrie:

17:00 Deschiderea „oficială”
17:00 – 19:00 Vizitarea expoziției de ambarcațiuni istorice reghinene.
18:00 – 19:00 Vernisajul expoziției ”IDEI DIN ULTIMII 20 DE ANI pentru malurile apelor din Reghin”.

20:00 – Proiecție de film IVAN – omul cu rădăcini în ape (2024), R. Ana Preda – prin amabilitatea Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.

Sâmbătă, 21 septembrie:

10:00 – 12:00 Ecologizare Canalul Morii, zona Generală 6 – pod Texas.
13:00 – 14:00 Picnic în comunitate & Socializare
14:00 – Atelier „Zoobentos monitoring” pentru copii – Milvus Group
14:00 – 19:30 – Ture cu caiacul conform programăriilor inițiale.
20:00 – Proiecție de film: Acasă, My Home (2020), R. Radu Ciorniciuc – prin amabilitatea Manifest Film.

Duminică, 22 septembrie:

10:00 – 13:00 – Ture cu caiacul conform programăriilor inițiale
13:00 – 14:00 – Picnic în comunitate & Socializare
14:00 – 19:00 – Ture cu caiacul conform programăriilor inițiale.
20:00 – Proiecție de film: Ce am văzut la Reghin (2014), autor: Mircea Nicolae – prin amabilitatea Asociatiei K’ARTE.

Alin ZAHARIE