INTERVIU cu târgumureșeanca Evelin Necșulescu, sursă de inspirație pentru generații prin arta dansului

Într-o lume în continuă mișcare, dansul rămâne una dintre formele de exprimare care reușește să capteze esența emoțiilor și a pasiunii. Evelin Necșulescu, antrenoare de dans și o prezență remarcabilă în lumea dansului, ne-a împărtășit parcursul ei și ce înseamnă pentru ea să inspire generațiile tinere prin mișcare. Cu o carieră începută încă din copilărie, Evelin a transformat o simplă pasiune în vocație, contribuind activ la formarea unor viitori dansatori și la evoluția scenei de dans. Acest interviu dezvăluie o persoană dedicată, care nu doar își urmează pasiunea, ci și dorește să o împărtășească, încurajând tinerii să își descopere propriul drum prin dans.

Rep.: Care sunt pasiunile tale, ce îți place să faci în timpul liber?

Evelin Necșulescu: Pasiunea mea este dansul și sportul în general, pe ambele le-am practicat mereu, după masă, în copilărie asta era cel mai important și partea mea favorită din zi. Îmi place mult să călătoresc și să stau cu prietenii.

Rep.: Cum a început cariera ta în dans și ce te-a inspirat să devii antrenoare?

E.N.: Eu am început atunci când aveam trei ani, mama m-a înscris la ore de aerobic care era îmbinat cu gimnastica. Asta am făcut cinci ani și mi-a plăcut enorm, dar cu timpul a devenit puțin plictisitor și am ales să nu mă mai duc. După care, am făcut dans sportiv, am încercat o ramură total diferită și nouă și am dansat doi ani împreună cu un coleg de la școală, dar totuși, mereu am vrut să încerc ceva nou și am început să dansez singură. Am început să merg și la ore de Zumba, a fost o experiență foarte interesantă, o colegă de-a mea m-a invitat să merg cu ea, iar la finalul lecției a venit antrenoarea și mi-a spus că vrea numărul meu de telefon, mi s-a părut ciudat la început, dar am vorbit cu ea și mi-a spus că vrea să fie mentorul meu și să mă coordoneze, mi-a spus că sunt foarte talentată și a văzut o chemare în mine, pe vremea respectivă eram în clasa a VI-a. Așa a început parcursul meu, iar ea a contribuit la formarea mea, iar la sfârșitul clase a XII-a am ținut și eu ore de Zumba. A fost un mentor foarte bun pentru mine care m-a inspirat și m-a ajutat să devin ceea ce sunt astăzi.

Rep.: Cum te simți atunci când dansezi?

E.N.: Nici nu pot descrie, e un sentiment pe care îl asimilez cu meditația, cu relaxarea, te deconectezi, nu te gândești la nimic te simți bine și cred că cei care nu au astfel de pasiuni nu își pot imagina cât de profund e acest sentiment. 

Provocările unui antrenor de dans, cum să inspiri și să motivezi elevii

Rep.: Care este cea mai mare provocare în a fi antrenor de dans și cum o depășești?

E.N.: Cred că ceea ce este greu e să transmiți aceste sentimente pe care tu le-ai acumulat de-a lungul anilor, să le transmiți experiența ta, în așa fel încât copiii să devină și mai buni, să le dai o motivație, energie. Să le dai un drum pe care să îi ghidezi tu cum aș fi vrut să mă ghideze pe mine cineva, să fie mai ușor pentru ei. Este greu pentru că fiecare e diferit, la o persoană funcționează o metodă, la alta o altfel de metodă.

Rep.: De ce crezi că tinerii ar trebui să facă dans?

E.N.: Mai ales pentru că e foarte important să îți dezvolți mobilitatea, abilitățile motrice unde intra coordonare, echilibru, foarte multe lucruri complexe care se pot dezvolta cel mai ușor în copilărie. Dansul este unul dintre cele mai bune lucruri prin care îți poți pune corpul în anumite trăiri și situații care să te ajute să dezvolți aceste abilități, chiar despre asta am scris lucrarea mea de licență în legătură cu, cum influențează street dance-ul evoluția acestor abilități motrice , iar asta s-a evidențiat după acest studiu. Un alt motiv ar fi pentru că e important să facem sport și dansul e o formă de sport, iar dacă de mic practici sportul când vei adult vei simți nevoia să te formezi tot prin sport.

Impactul social media și schimbările din lumea dansului

Rep.: Ce schimbări ai observat în lumea dansului în ultimii ani și cum te adaptezi la aceste tendințe?

E.N.: Când eram eu mică nu prea am avut acces la anumite informații, cursuri, nu aveam de unde să învăț mișcările, dar aveam televizor, mă uitam la televizor și mimam mișcările. Cam asta era atunci, ne uitam la videoclipuri, la filme, de acolo ne inspiram. Iar încet, încet a apărut YouTube-ul. Totul vine din America, acolo e industria, datorită social media s-a dezvoltat foarte tare industria dansului și se vede că de acolo vine street dance-ul, acolo a început în gang, pe stradă. Eu presupun că e spre bine pentru că și omul de zi cu zi care nu este dansator poate să învețe anumite mișcări de pe Tik Tok, care sunt ușoare. 

Rep.: Ce înseamnă muzica pentru tine?

E.N.: Pentru mine muzică înseamnă dans, când aud o piesă bună, din reflex încep să mă mișc și să fac diverse mișcări. Sunt momente când foarte greu aleg o melodie. E greu să aleg o melodie care să îmi dea inspirație. Eu cumva încerc să îmbin mai multe ritmuri, dacă aud o melodie la radio, iar apoi la o cafenea încerc să îmi creez eu mișcările și ritmul. Inspirație vine după o melodie.

Rep.: Ce proiecte de viitor ai în pentru elevii tăi?

E.N.: Deocamdată fiindcă suntem o grupă nouă și suntem copiii mai mici. Mi-aș dori să facem o prezentare pentru părinți mai mult să vedem cum a evoluat fiecare copil, iar pe viitor să facem o tabără pentru ei unde să alternam mai multe stiluri și să chemăm diverși dansatori și instructori să vină cu idei noi și alte viziuni. Nu vreau să le dau un sentiment de insecuritate copiilor atunci când urcă pe scenă, toate acestea trebuie luate pas cu pas, trebuie să dobândească încrederea necesară atunci când urcă pe scenă și mai avem de muncit până atunci. 

A consemnat Alisia BALOGH