Un Guvern „darnic” cu firmele. Ce modificări sunt propuse în proiectul de modificare a Codului fiscal ca să mai dea un brânci coloanei vertebrale a economiei Business
  • ligia.voro
  • 1 comentarii
  • 1189 Vizualizări

Un Guvern „darnic” cu firmele. Ce modificări sunt propuse în proiectul de modificare a Codului fiscal ca să mai dea un brânci coloanei vertebrale a economiei

O zi noul proiect de Ordonanță de Urgență privind măsurile fiscale pe care Guvernul intenționează să și le asume în ședința programată pentru mâine, 30 decembrie, a circulat pe surse, inclusiv cu tot felul de paragrafe colorate sau tăiate.

Astăzi, Ministerul Finanțelor, coordonat în noul Guvern Ciolacu 2 de fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna – ce alegere inspirată de scos castanele din foc – a publicat pe site-ul propriu, mfinante.ro, draftul Ordonanței de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene.

Pe lângă o serie de măsuri care afectează sectorul public și încearcă să mențină cheltuielile publice la nivelul din 2024 (după unii analiști o iluzie pentru că după calcule acestea vor crește cu cca 3%), în sensul că sunt înghețate salariile, pensiile, sunt diminuate anumite facilități etc. (cu mențiunea că salariile din sectorul bugetar sunt, per ansamblu, mai mari decât cele din sectorul privat, o anomalie tipic românească, sau că pensiile au fost majorate în 2024 pentru mare parte a pensionarilor).

So, să vedem care sunt „generoasele” modificări introduse în proiectul de modificare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care privesc companiile.

Impozitul pe dividende

Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

  1. Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând
    cu anul fiscal 2025, se propune:
  • reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
  • eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.

De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.

Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii

Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 se propun următoarele măsuri:

  1. Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
  2. În cazul veniturilor din dividende, se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Măsurile propuse prin proiectul de act normativ au în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, conform Componentei C8 „Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal, inclusiv reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării, precum și implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.

Eliminarea facilităților fiscale a fost recomandată și de Banca Mondială în cadrul analizei legislației fiscale românești efectuată ca parte a PNRR.

De asemenea, prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscal care au între obiective ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile, dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili.

Impozitul pe veniturile nerezidenților

Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente, regim ce are în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent înRomânia, conform Componentei C8 „Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal.

Impozitul pe construcții

Se reinstituie impozitul pe construcții, datorat de:

o persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

o persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

o persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.

Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.

Impozitul instituit este venit al bugetului de stat, și se administrează potrivit Codului de procedură fiscală.

„Proștii” din companii suportă nota de plată a unor guverne incompetente, hoațe, nesimțite și mincinoase

În fața acestor realități fiscale care vin să mai dea o palmă coloanei vertebrale a economiei românești, împovărată de biruri – pentru că nu poți să numești taxe și impozite ceea ce hotărâsc guvernele de ani buni – ci trasul pielii de pe cei care le asigură traiul lor bun, nejustificat de faptele lor de guvernare, simțeam nevoia și de o notă personală, care nu are legătură cu informația curată pe care încercăm să o oferim cititorilor.

Fie-mi iertat tonul sarcastic, însă de ani de zile citesc și aud bla-bla-uri despre predictibilitate și stabilitate fiscală, iar, an de an, economia este bulversată de incompetența, nesimțirea și de hoția unor guverne rușinoase pentru țara noastră. Situația în care suntem azi cu un deficit bugetar uriaș, cu o țară îndatorată la un nivel nemaiîntâlnit după 1990 este cauzat de guvernele în sens invers cronologic – Ciolacu, Ciucă, Cîțu și alții care au mai fost în ultimii 10 ani, care au crescut numărul bugetarilor doar ca să-și răsplătească pilele, generând și mai multă incompetență și, din păcate, presiune asupra bugetului public, care au crescut cheltuielile bugetare răsplătindu-se pentru performanțe inexistente, ci pentru că maxim și-au făcut treaba – în cazurile fericite. Situația de astăzi este, totodată, cauzată de toate pomenile electorale oferite în 2024 ca foștii, în fapt, actualii guvernanți să își conserve puterea.

Situația este cauzată, în aceeași măsură, de incapacitatea de a corela salariile cu performanța, de a elimina risipa, de a stopa cancere precum evaziunea fiscală, de a pune cep acumulării de datorii de către unele companii de stat și multe altele.

De asemenea, să nu uităm, că, dincolo de aspectele financiar-fiscale, actualii guvernanți – foștii, de altfel, i-au mințit pentru voturi cu nonșalanță și fără rușine atât pe alegătorii din sectorul public și pe pensionari, cât și pe cei din sectorul privat cu promisiuni deșarte – vor fi indexate salariile, pensiile și alte asemenea, pe de o parte, respectiv pe cei din privat – că nu se măresc taxele și impozitele și iată, minciuna nu a ținut nici măcar o lună.

Din păcate, cca 36% din alegători le-au acordat încrederea acestora din cauza spaimei provocate de alte partide (mai ales de cele așa-zis suveraniste, care nu mi-e clar dacă e ceva de capul lor, dar vom vedea) – cum bine remarca tânărul Dragoș Manoilă -, în loc să îi trimită în istorie, unde le este locul pentru furtul de 35 de ani al viitorului oamenilor acestei țări. Și credeți-mă că știu ce scriu, dar mă opresc aici pentru că mă lungesc prea mult și nu e momentul.

Ați văzut vreun proiect de restructurare a sectorului public în condițiile în care acest aparat a adăugat peste 100 de mii de persoane în ultimul deceniu, deși cică ne tot digitalizăm și suntem tot mai puțini – oficial 19 milioane oameni, în realitate oare mai suntem pe aici 15 milioane? Ați lecturat vreun proiect de lege a salarizării care să răsplătească munca și nu nemunca și slaba performanță? Ați citit vreun proiect de reducere a evaziunii fiscale, de colectare mai bună a TVA – o taxă care e imposibil să nu o poți colecta – aflată la o cotă de peste 35% de necolectare, în timp ce media UE e sub 5%? (Ca să înțelegeți ce dezastruos sunt manageriate finanțele publice, lecturați o analiză dând click AICI.) De ce nu am atras 100% fondurile din PNRR sau finanțările europene? Sunt întrebări retorice doar. Și sunt doar câteva.

Și, dacă sunteți mulțumiți de toate acestea care vă vor impacta chiar dacă sunteți salariați, puteți tăcea în continuare, finanțând, în același timp, un guvern incompetent, hoț și nesimțit, cu toate ramificațiile sale naționale și locale.

Puteți studia faimoasa ordonanță mai jos:

Ligia Voro

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete


Citeste Zi de Zi Online


 

 











 

 

 

Print





Transilvania Business

ARHIVE

error: Content is protected !!