Sfântul Ioan Botezătorul: Tradiții din Mureș și semnificații religioase profunde

Pe 07 ianuarie, creștinii ortodocși celebrează Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscut în popor și sub numele de „Sântionul de Iarnă”. Această zi, care urmează Bobotezei, are o însemnătate aparte, fiind dedicată celui care a pregătit calea Mântuitorului și care a fost considerat cel mai mare dintre profeții Vechiului Testament. În județul Mureș, dar și în întreaga Transilvanie, tradițiile și obiceiurile locale îmbină elementele religioase cu cele populare, păstrate cu sfințenie din generație în generație.

„A doua zi după Botezul Domnului este închinată preamăririi Sfântului Ioan Înaintemergătorul, ultimul și cel mai mare dintre proorocii Legii Vechi. Elisavetei și preotului Zaharia, bătrâni fiind, Dumnezeu le-a ascultat ruga și le-a dăruit un fiu”, se arată într-o postare a Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin, pe rețelele de socializare.

Viața și misiunea Înaintemergătorului

Sfântul Ioan Botezătorul este o figură centrală în creștinism. Potrivit tradiției biblice, nașterea sa a fost vestită de Arhanghelul Gavriil lui Zaharia, preot la Templu. Deoarece Zaharia a pus la îndoială cuvintele îngerului, el a fost pedepsit să rămână mut până când copilul a fost născut și numit Ioan. Încă din tinerețe, Ioan a ales o viață de asceză în pustia Iordanului, unde predica pocăința și boteza pe cei care își mărturiseau păcatele, pregătindu-i pentru venirea lui Mesia.

Misiunea sa a culminat cu botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan, moment ce a marcat începutul activității publice a Mântuitorului. Curajul său de a-l mustra pe regele Irod Antipa pentru faptele sale nedrepte l-a condus însă la martiriu, fiind decapitat la cererea Salomeei.

Sfântul Ioan este considerat și protectorul pruncilor, având puterea de a-i ocroti și de a-i ajuta să nu moară nebotezați. În popor se spune că „Sfântul Ioan botează și gerul”, motiv pentru care frigul se domolește după Bobotează.

Tradiții și obiceiuri din județul Mureș

În județul Mureș și în alte părți ale Transilvaniei, ziua de Sfântul Ioan este marcată de obiceiuri specifice, menite să aducă belșug și sănătate. Un obicei tradițional întâlnit în această zi este „Iordănitul femeilor”. În unele sate din județul Mureș, femeile se adună într-o casă gazdă, aduc alimente și băuturi, și petrec până târziu în noapte, spunând că „iordănesc”. Această petrecere are rădăcini în manifestările antice dionisiace, dar a fost integrată armonios în tradițiile creștine.

O altă practică frecventă în județul Mureș este stropirea gospodăriilor și a oamenilor cu apă sfințită adusă de la biserică, pentru a alunga spiritele rele și a atrage binecuvântarea divină. În această zi, credincioșii obișnuiesc să ofere pomană săracilor, considerând că astfel își atrag protecția Sfântului Ioan pentru tot anul.

Sfântul Ioan în cultura populară

„Predica lui Ioan era: schimbarea vieții, întoarcerea la Dumnezeu și împăcarea cu El, pentru a primi viața nouă, pe care o aduce Împărăția lui Mesia”, potrivit unui citat a Mariei Borzan, din „Calendarul creștin ortodox în iconografie”.

Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul marchează, în tradiția populară, încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă, început odată cu Nașterea Domnului. Este momentul în care comunitățile revin treptat la activitățile cotidiene, păstrând în suflet bucuria și învățăturile acumulate în această perioadă festivă, potrivit ziarharghita.ro. Astfel, sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul este un prilej de reflecție spirituală, dar și de celebrare a valorilor comunitare și a tradițiilor strămoșești. În județul Mureș, această zi rămâne un moment de mare însemnătate religioasă și culturală, păstrând vie legătura cu trecutul și cu credința.

Lorena PINTILIE

Sursa foto: Facebook – Topan Gelu