Cufărul lui Cosmin Pop la Muzeul UMFST din Cetatea Târgu Mureș

Muzeul UMFST, din Cetatea Târgu Mureș, a organizat miercuri, 5 februarie, de la ora 14:00, evenimentul Istoria prin obiecte tangibile. Cufărul poetului Mihai Eminescu, expus la Muzeul Universității „George Emil Palade”. Cufărul despre care se susține că i-ar fi aparținut lui Eminescu a fost prezentat în prezența proprietarului obiectului, Cosmin Pop. Acesta a spus că obiectul va rămâne în Muzeul UMFST, pe durata mandatului rectorului Leonard Azamfirei.

„Îmi iau acest angajament, nu pentru 100 de ani, dar pentru respectul şi preţuirea pe care vi le port, vă asigur că pe durata mandatului dumneavoastră de rector cufărul aici va rămâne. Mai departe o să vedem dacă UMFST va mai întâlni nişte mâini care să fie, iertaţi-mi obrăznicia, de natură a-mi inspira încrederea drumului corect pe care păşeşte. Şi atunci va merge probabil şi mai departe. Nu sunt un egoist din acest punct de vedere, din contră”, a spus omul de afaceri Cosmin Pop, în discursul susținut la Muzeul UMFST.

Înainte, Leonard Azamfirei își exprimase speranța ca obiectul „să rămână în acest loc, măcar 100 de ani”.

„Cufărul lui Eminescu”, adjudecat pentru 7000 de euro

Cufărul a fost achiziționat de Cosmin Pop, în anul 2017, în cadrul unei licitații organizate de Artmark. Conform informațiilor de pe site-ul casei de licitații, prețul de pornire a fost de 5000 de euro, cufărul fiind adjudecat cu 7000 de euro.

„O piesă inedită, cufărul lui Mihai Eminescu, marcată, „M. Eminovici” pe placheta centrală, este un obiect ce i-a aparținut marelui poet de-a lungul întregii sale vieţi. Călător în ţară şi în Europa, de la vârsta de 8 ani, Eminescu transformă banalul geamantan într-un tovarăş nelipsit. În adolescenţă, însoţind trupele de actori în lungi turnee, poetul avea nevoie de un cufăr de voiaj, unde să îşi adune puţinele haine, cărţile şi manuscrisele, la care ţinea foarte mult. Acelaşi cufăr l-a însoţit pe Eminescu şi la Viena şi la Berlin în timpul studiilor făcute”, este descrierea cufărului, pe site-ul Artmark.

Cufăr Louis Vuitton?

În descrierea casei de licitații, nu este menționat acest aspect, însă în presă a apărut ipoteza că geamantanul ar unul marca Louis Vuitton. „La sfârşitul secolului al XIX-lea, să deţii o geantă de călătorie marca Louis Vuitton presupunea să fii posesorul unei mici averi. (…) Nu putem să fim extrem de categorici în a afirma că Eminescu a avut o valiză, un geamantan de călătorie marca Louis Vuitton. Dar cu toate acestea este plauzibil şi putem să ne închipuim că un om care a avut atât de multe contacte cu lumea highlife-ului bucureştean era posibil şi probabil ca el să fi deţinut un asemenea obiect”, declara în 2014, pentru Digi 24, Dan Toma Dulciu, poet și eminescolog.

Potrivit aceluiași articol, cufărul datează din secolul al XIX-lea şi conţine etichete de călătorie din 1883, 1886 şi 1887, din Orşova, Germania, Paris-Franţa şi New York, acolo unde Mihai Eminescu nu a fost… niciodată. „Din nefericire, nu există posibilitatea unei certificări extrem de riguroase şi foarte exacte a apartenenţei acestei genţi lui Eminescu”, mai declara Dan Toma Dulciu.

Nicolae Băciuț: „Credem că este al lui Eminescu şi nu cercetăm”

Lada de voiaj, denumită „Cufărul lui Mihai Eminescu”, a fost expusă, anul trecut, în Biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” din Târgu Mureş, supranumită Biserica lui Eminescu. În cadrul acelui eveniment, din mai 2024, Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, Nicolae Băciuţ, a spus că există argumente „pro și contra”.
„Important este însă că avem măcar mitul cufărului lui Eminescu. Dacă nu avem cu adevărat cufărul lui Mihai Eminescu, nu e atât de simplu să supravieţuiască un obiect care a aparţinut lui Mihai Eminescu şi să ajungă tocmai la Târgu Mureş, acolo unde el a poposit. Acum poposeşte la Târgu Mureş prin acest cufăr care noi credem că este al lui Eminescu şi nu cercetăm”, a mai spus Băciuț, potrivit Agerpres.

Cosmin Pop, pasionat de Eminescu și marcat de excepționalism

„De ce cineva ar fi fost interesat, în speţă eu, să achiziţioneze şi să deţină un asemenea obiect? Am fost un obsedat de Eminescu. Cred că am rămas în continuare, sunt mândru de această obsesie pe care o port cu mine şi am să încerc să o explic un pic tinerilor din noua generaţie (…). Să ştiţi, dragi prieteni mai tineri, că pentru noi, pentru mine, Eminescu a fost, într-o scurtă succesiune, iPad, Facebook și „shrink” – psiholog. Şi o să vă spun de ce. Ecranul întrebărilor noastre, locul de proiecţie al curiozităţilor, al căutărilor noastre – iPad-ul meu, cum îi spuneam – a fost Eminescu. Noi căutam în Eminescu răspuns la multe provocări, la multe zbateri interioare, pe care nu ştiam cum să le poziţionăm şi întotdeauna le găseam”, a expicat Cosmin Pop.

„Niciodată n-am putut să mă opresc din a-mi dori să îndrăznesc cum îndrăznea Dionis, când nu era călugărul Dan (…). Eminescu a fost terapeutul emoţiilor, dorinţelor, speranţelor, deznădejdilor noastre. L-am regăsit, pe Eminescu, de multe ori, ca furnizor de acalmii. Găseam în el răspunsul și calea”, a adăugat omul de afaceri.

„Ceea ce trebuie să vedem aici nu este un artefact. Şi sunt convins că în centrul universitarilor, de pasaj sau de carieră, acest artefact îşi va găsi, de fapt, simbolul lui real într-o lume în care populaţiile încearcă să se profileze ca popoare, căutându-şi argumente, de multe ori din domeniul absurdului, de a se legitima cu un trecut viabil. Noi îl avem sub nasul nostru acest trecut, avem toate argumentele, avem poziţia din buletin şi capitolul din CV la care nu ştim de foarte multe ori să apelăm”, a mai spus Cosmin Pop, om de afaceri, candidat, în 2024, pentru funcția de primar al Târgu Mureșului.

Eveniment și de Ziua Cititului Împreună

„Vă întrebaţi de ce 5 februarie? Nimic nu e întâmplător. Astăzi este Ziua Cititului Împreună. Din 2010, există o astfel de zi dedicată lecturii şi nu doar dedicată lecturii, ci dedicată cititului împreună între generaţii. Ziua se doreşte a fi o invitaţie la lectură între tineri, între comunitate, de a încuraja lectura în comunitate, deci cufărul este catalizatorul pentru a-l reciti pe Eminescu”, spus Georgeta Fodor, coordonatoare a Muzeului UMFST.

În cadrul evenimentului, patru elevi ai Liceului UMFST, coordonați de profesorul Bogdan Rațiu, au recitat versuri din poezii scrise de Mihai Eminescu. Profesorul a spus că în cadrul liceului, împreună cu elevii săi, și-a propus să creeze „o nouă paradigmă – o paradigmă a culturii firești – să trăim firesc cultura. Și în momentul acesta trăim foarte aproape de un simbol, cultura se face prin simboluri şi prin opere reprezentative.”

Potrivit site-ului instituției, Muzeul Universității „George Emil Palade” poate fi vizitat în zilele de vineri, între orele 14:00-17:00, și sâmbăta și duminica, între orele 12:00-17:00.

(sursă imagine din Biserica de lemn: agerpres.ro)