89 de primăveri pentru ”Patriarhul presei mureșene”

Cel mai longeviv jurnalist din județul Mureș adaugă luni, 17 martie, a 89-a floare din buchetul vieții. Ioan Husar și-a dus la îndeplinire menirea jurnalistică timp de 64 de ani neîntrerupți, între august 1960 și august 2024. Momentul retragerii din activitate a coincis cu o schimbare radicală a echipei de acționari și jurnaliști la ”Cuvântul liber”. Condei de bază al cotidianului ”Steaua roșie” și ulterior ”Cuvântul liber”, sărbătoritul zilei de astăzi lasă moștenire istoriei presei din România o carieră ziaristică prodigioasă, clădită cu multă pasiune și respect pentru cititori, sub motto-ul ”Cred în puterea cuvântului scris”.

Cașva, locul copilăriei

Sărbătoritul zilei de astăzi s-a născut la data de 17 martie 1936, în România Mare, mai exact în satul Cașva de pe Valea Gurghiului, ”într-o zonă cu păduri, cu o apă cristalină ce curgea prin curtea casei, spre moara lui Lipu”, își amintește gazetarul octogenar.

În cei 89 de ani de viață, Ioan Husar a supraviețuit mai multor regimuri, sisteme și ideologii politice: dictatura din timpul lui Carol al II-lea, perioada hortystă, comunismul și ”originala” democrație de după Decembrie 1989.

De la redactor la redactor șef și director general

Ioan Husar a intrat în echipa ziarului ”Steaua roșie” în anul 1960, când publicația era condusă de redactorul șef prof. Ioan Pop din același sediu în care astăzi se află redacția cotidianului ”Cuvântul liber”.

Puțini mureșeni cunosc detaliul că Ioan Husar a ajuns gazetar datorită unei sancțiuni primită de la Csupor Lajos, primul secretar al Regiunii Autonome Maghiare, pentru că a rfuzat o importantă funcție în stat.

”Anii au trecut repede, evenimentele se derulau repede, uneori de la o zi la alta, erau consemnate în ziarul de a doua zi, pentru că atunci ultilele știri le scriam în tipografie unde, în cele mai multe cazuri, ne prindea dimineața.  Cum am rezistat peste șase decenii, timp în care formatul și zilele de apariție ale ziarului s-au schimbat, de multe ori, ca și personalul redacției. Eu am fost printre puținii care am rămas până astăzi. Am ocupat toate funcțiile redacționale: începând cu cea de redactor, după câțiva ani ca redactor-principal, șef de secție, director economic și redactor șef, președinte al Consiliului de Administrație. În concluzie, am ocupat toate funcțiile existente într-o redacție, aflându-mă în ultimele două, cele mai mari: redactor șef și director general”, mărturisește Ioan Husar în cartea ”Cred în puterea cuvântului scris”, lucrare ce a văzut lumina tiparului în decembrie 2023, în trei volume ce însumează aproximativ 1.200 de pagini.

Gazetăria, cea mai frumoasă meserie

Cei curioși cum era viața de gazetar înainte de 1989 au răspunsul în aceeași carte autobiografică publicată la Editura Maris.

”Dacă ai iubit meseria și ai făcut-o cu suflet și cu dragoste față de oameni, mai ales față de oamenii simpli – și atunci – înainte de 1989 – și acum. Viața de ziarist este frumoasă, libertatea de a scrie, libertatea bunei cuviințe, nu ți le lua cenzura, acum demnitatea de a fi gazetar onest și imparțial e atuul principal. Acum cei de la putere au nesimțirea și banii luați din buzunarul nostru, armele lor de-a te reduce la tăcere, dacă nu accepți, urmează falimentul în care au ajuns zeci și zeci de publicații, mai ales locale. Și înainte de 89, erai liber să critici abuzurile îndreptate împotriva oamenilor cinstiți de către cei aflați în funcții de partid și de stat, la nivel local și central. Restricții erau față de șeful suprem și mai mari de la centru. Acum, restricțiile se fac indirect, pe la spate, în special pecuniar”, a creionat Ioan Husar, sintetic, condiția profesiei de jurnalist atât în perioada de dinainte de Decembrie 1989, cât și după aceea.

Totodată, Ioan Husar a dezvăluit că genurile sala preferate pe tărâm jurnalistic sunt informația, reportajul și comentariul economic și politic.

Încredere în viitorul presei scrise

Fostul gazetar care în prezent are un binemeritat statut de pensionar reflectează la rolul și totodată la soarta presei scrise locale, atât de încercată în ultima perioadă de timp.

”De 32 de ani e așa-zisa democrație de tip românesc, patru sisteme și ideologii care, în general au fost și sunt în favoarea celor bogați, nu a oamenilor de rând. În toate aceste regimuri, oamenii au trăit și trăiesc, mai ales la sate, cu aceleași probleme generale de sărăcie, pe care au cultivat-o, au avut-o și au s-o ”mențină” cei aflați la conducerea țării, pentru îmbogățirea lor. Ce-i drept, în zilele noastre, poporul are TV, telefonul mobil, internetul și mai puțin presa scrisă, care învrpjbesc cu succes o categorie socială împotriva alteia, prin bârfă și defăimare, atât de dragi românilor. Sunt destui care cântă prohodul presei scrise, în favoarea celei digitale, electronice, internet, TV. Eu nu cred. Dacă ziariștii vor înțelege și vor scrie știri scurte și la obiect, nu articole de mai multe pagini pentru a nu abuza de timpul oamenilor, mai ales al tinerilor, își vor salva publicația de la dispariție. Însă trebuie să respecte și să iubească profesia nobilă de gazetar, adevărul. Astfel, vor fi apreciați de cititori”, este crezul exprimat de sărbătoritul zilei de astăzi referitor la prezentul și mai ales viitorul presei scrise.

„Viața este răsărituri și apusuri”

În aceeași lucrare ce însumează sute de articole de opinie publicate de-a lungul anilor în ziarul ”Cuvântul liber”, Ioan Husar dezvăluie cititorilor trei dintre crezurile pe care le-a urmat în carieră, dar și pe plan familial, toate cu valoare de filozofii de viață: ”Viața este răsărituri și apusuri, amurguri și zori de zi. Din asfințituri omul trebuie să renască, oricât de lungi ar fi asfințiturile”, respectiv ”Fiecare sfârșit e un început. Fiecare început e un sfârșit plăcut sau neplăcut, depinde de cum și-l face fiecare!”.

”În zilele noastre, ”omul își sacrifică sănătatea pentru a face bani, iar apoi își sacrifică bani pentru a-și recăpăta sănătatea. Omul, deoarece este mereu nerăbdător să trăiască în viitor, ceea ce-l face să nu trăiască deloc în prezent. Omul, deoarece trăiește ca și cum nu va muri niciodată, iar în final moare fără să fi trăit vreodată cu adevărat – Dalai Lama”, mai spune veteranul presei mureșene.

”Viața este răsărituri și apusuri, amurguri și zori de zi. Din asfințituri, omul trebuie să renască oricât de lungi ar fi ele, asfințiturile”, a sintetizat fostul redactor șef și director general al cotidianului ”Cuvântul liber”.

Echipa cotidianului Zi de Zi îi transmite venerabilului coleg de breaslă Ioan Husar cele mai calde gânduri de sănătate, alături de tradiționala urare de La Mulți Ani!

Distincții de excelență

Spicuim câteva din principalele distincții primite de jurnalistul Ioan Husar de-a lungul anilor:

– Cel mai bun management din mass-media mureșeană – Gala Presei Mureșene, ediția 2004;

– Premiu special pentru întreaga activitate de gazetar – Gala Presei Mureșene, ediția 2005;

– Diploma de Excelență pentru întreaga carieră de ziarist timp de peste 60 de ani de presă scrisă la același ziar, ”Cuvântul liber” – Gala Presei Mureșene, ediția 2021;

– Diploma de Excelență a Colocviilor Revistelor de Cultură și Științe Umaniste pentru activitatea de jurnalist, redactor șef al cotidianului ”Cuvântul Liber” – Gala Premiilor Literare și Filozofice, ediția 2019;

– Premiu de Excelență pentru corectitudinea profesională și permanentă a valorilor culturale românești în paginile cotidianului ”Cuvântul liber” – Colocviile Revistelor de Cultură și de Științe Umaniste, ediția 2022;

– Medalia jubiliară a Camerei de Comerț și Industrie Mureș – Topul Firmelor Mureșene, ediția 2016;

– Fibula de la Suseni, cea mai importantă distincție a județului Mureș, acordată de Instituția Prefectului – Județul Mureș, 2022.

Secretul longevității

Fragment din discursul susținut cu ocazia primirii disctincției Fibula de la Suseni (2022): ”Am fost întrebat de multe ori, de multe persoane, cum am reușit să rămân unde mă aflu și în prezent, timp de peste șase decenii, să lucrez la același ziar, în vremuri atât de diferite? Răspunsul e că am iubit și iubesc profesia de gazetar, o fac cu sufletul și cu dragostea față de oameni, indiferente de profesie și de funcție.”

Politica cetățeanului, primordială

”Niciodată nu am fost tentat de politică, în calitate de membru de partid. De fapt, noi, ziariștii, suntem implicați direct în politică, prin ceea ce scriem. Criticăm guverne, președinți, politicieni aflați la putere, însă eu am făcut și fac politica cetățeanului, care dorește să trăiască mai bine, în liniște, să-și plătească taxele și impozitele, dar să se și poată bucura de munca lui, împreună cu familia, ceea ce e tot mai greu.”

Un sfat pentru gazetarii tineri

”Să nu fabuleze, să nu scrie ce cred ei despre un eveniment, ci să respecte adevărul și contextul în care a avut loc, să nu jignească prin cuvântul scris, chiar și atunci când critică o persoană sau o instituție. Să scrie corect, clar și pe înțeles, nu alambicat, să nu amestece idei și lucruri care nu au nicio legătură unele cu altele și cu subiectul abordat. Să iubească și să respecte profesia nobilă de gazetar, dacă vor să fie apreciați de cititori.”

Alex TOTH