Curățenia de primăvară în corp, facem sau nu deparazitare?

18 aprilie 2025

Statisticile actuale estimează că aproximativ un sfert din populația lumii este infestată cu paraziți, dintre cei mai afectați fiind copiii. În special în zonele slab dezvoltate, aproximativ 24% din populație este infestată cu infecții parazitare provenite din solul contaminat. Nu doar solul reprezintă o sursă de contaminare, estimările statistice evidențiază 11 tipuri de infecții parazitare cu helminți și toxoplasmoză care pot fi transmise de la om prin intermediul alimentelor. Ca măsură preventivă, pentru a ține sub control situația endemică de contaminare prin sol, în zonele slab dezvoltate, Organizația Mondială a Sănătății a demarat tratamente de deparazitare efectuate periodic, ce constau în medicație sau chimioterapie preventivă.

Lumea științifică medicală este împărțită în două tabere în ceea ce privește deparazitarea preventivă, de rutină. O revizuire a studiilor clinice existente evidențiază că există o lipsă de dovezi ale beneficiarului, în timp ce studiile observaționale au demonstrat efecte pozitive, printr-o dezvoltare și o performanță cognitivă mărită în cazul copiilor cărora li s-au administrat tratamente deparazitare. Un studiu condus în Kenya a evidențiat progrese la școală și chiar performanțe la locul de muncă la persoanele cărora li s-au administrat tratamente contra paraziților.

Ce sunt paraziții?

Paraziții sunt microorganisme care pentru a supraviețui și a se înmulți au nevoie de un corp gazdă care să le ofere mediul potrivit și hrană. Lumea științifică împarte paraziții în trei categorii: ectoparaziții (care trăiesc în afara gazdei, precum: păduchii, puricii, căpușele, acarienii), helminți (viermii plați – flukes, teniile și viermii rotunzi) și protozoarele (ameba, ciliații, flagelate și sporozoarele). Atunci când un corp este parazitat de o încărcătură mare de microorganisme, pot apărea diverse simptome, printre care cele mai frecvente sunt: febra, frisoanele, oboseala, slăbiciunea, durerea de cap, durerile musculare, durerile abdominale, greața, diareea, vărsăturile, pierderea în greutate inexplicabilă și creșterea apetitului. În ciuda prezenței paraziților, se poate întâmpla ca rezultatele testului coproparazitologic să fie negativ, fiind nevoie de prelevarea testului mai multe zile consecutiv într-o lună, sau să fie efectuate teste specifice de sânge. Paraziții se găsesc în diferite medii, însă cel mai adesea aceștia sunt transmiși de oameni și animale prin intermediul alimentelor și ale solului. Cele mai frecvente surse alimentare care pot transmite infecțiile cu paraziți sunt carnea crudă sau insuficient gătită, lapte și sucuri nepasteurizate, fructe și legume inadecvat spălate și plantele acvatice crude.

Interacțiuni duale între paraziții intestinali și microbiotă

Atunci când vorbim despre sănătatea intestinală, eubioza este condiția primordială pentru buna funcționare a organismului, microbiota intestinală fiind cea care poate influența sănătatea sau statusul anumitor boli. Eubioza sau starea de simbioză relativă a microorganismelor intestinale, asigură organismului gazdei o stare de echilibru. Microbiota omului sănătos este compusă din numeroase microorganisme, dintre care cele mai numeroase sunt bacteriile, care reprezintă mai mult de 99% din microbiota umană. Alte microorganisme care însoțesc bacteriile sunt ciupercile, virușii, helminții, drojdiile, arheele și protozoarele, care însumează aproximativ 100 de trilioane de microbi. Această comunitate numeroasă de microorganisme are rolul de a asigura gazdei fiziologia, metabolismul și imunitatea mucoasei intestinale, mai precis integritatea graniței care delimitează totalitatea microorganismelor de corpul gazdă.

În condiții de eubioză, microbiota comesală presupune coabitarea cu o anumită comunitate dinamică de paraziți între care se produc interacțiuni duale. O altă serie de interacțiuni are loc între paraziți și celulele sistemului imun, care pot atenua sau exacerba anumite simptome de boală. Totuși atunci când colonizează intestinul, paraziții perturbă ecosistemul și pot modifica funcția barierei epiteliale prin alterarea producției de mucus, dar și prin afectarea stratului epitelial protector și al joncțiunilor dintre celulele epiteliale. Agenții patogeni, de tipul paraziților pot crea diverse mecanisme specializate cu ajutorul cărora să creeze în corpul gazdei mediul care să le permită să supraviețuiască și să se înmulțească. Totuși trebuie reținut că mediul intern este dictat de tipul de hrană pe care gazda îl consumă: o alimentație bogată în zaharuri, alimente procesate și carne de slabă calitate va întreține mediul favorabil paraziților, în timp ce o alimentație bogată în alimente proaspete de sezon, legume, fructe, nuci, semințe și carne de calitate va construi un mediu nefavorabil reproducerii lor. Astfel paraziții vor fi doar niște microorganisme care afână flora intestinală și merg mai departe în lanțul trofic fără să afecteze gazda.

Alimentația care susține curățenia în corp

Piața produselor antiparazitare ocupă un segment consistent, în care marketingul vizează soluții rapide la toate problemele de interes. Însă folosirea suplimentelor dulci cu scop antiparazitar găsite pe piață sub formă de suplimente poate fi în unele cazuri o soluție neinspirată care poate perturba mai mult echilibrul ecosistemului microbian.

În schimb, putem beneficia de puterea plantelor și a alimentelor în propria bucătărie, într-un mod sigur și plăcut. Plantele au fost folosite din cele mai vechi timpuri cu eficacitate mărită asupra parazitozelor intestinale. Dintre cele mai cunoscute sunt pelinul, nuca neagră, brusturele și neemul cu efecte: antiparazitare, antibacteriene, antivirale și antifungice. Printre alimentele cu efect antiparazitar pe care este indicat să le folosim pe termen lung, în special dimineața, sunt semințele de dovleac, care prin conținutul bogat în aminoacidul cucurbitacină au capacitatea să elimine anumite tipuri de paraziți. De asemenea semințele de papaya prin conținutul de enzime, papaină și carpaină au efect antiparazitar. Amestecate cu miere și consumate periodic, semințele de papaya, pot constitui o măsură preventivă eficientă. Introducerea usturoiului, a turmericului cu puternice efecte antimicrobiene și antiinflamatoare poate oferi atât savoare cât și protecție contra patogenilor oportuniști. De asemenea folosirea condimentelor: cuișoare, anason, cimbru, rozmarin, chimion, măghiran îmbogățește gustul mâncărurilor și oferă hrană microorganismelor intestinale. Hrana bogată în fibre, precum rădăcinoasele și morcovii sprijină peristaltismul și susține o microbiotă diversă și numeroasă care poate ține sub control înmulțirea patobionților.

Ce ne rămâne de făcut?

Conștientizarea pericolului care poate apărea din infecția cu paraziți nu este indicat să provoace frică, ci mai degrabă responsabilizare, prin modul în care ne îngrijim de corp și de hrană. Responsabilitatea noastră este să fim conștienți de ceea ce introducem în corp și pe cine hrănim. Alegerile zilnice sunt cele care fac diferența și susțin sau destabilizează ecosistemul interior. Prin alegerea hranei naturale, integrale, de calitate, ne asigurăm curățenia mediului intern, care prin consumul acestui tip de alimente nu permite hrănirea și înmulțirea patobionților, a microorganismelor oportuniste sau a infecțiilor parazitare care destabilizează. Prevenția este cheia atunci când vorbim fie despre sănătatea microbiotei intestinale, cât și a întregului organism, iar alinierea în ritm cu natura și folosirea alimentelor naturale oferite în fiecare sezon cu efecte puternic antiparazitare (usturoi, turmeric, semințe de dovleac, morcovi, nucă de cocos, condimente: cuișoare, anason, cimbru, rozmarin, chimion, maghiran, extract de semințe de grepfrut, nuc negru) mierea și propolisul poate fi o strategie care să susțină sănătatea pe termen lung.

Primăvara este un anotimp special pentru corp, în care multitudinea alimentelor verzi vin să susțină regenerarea și curățarea corpului într-un mod blând și sigur. Așa că vă îndemn să vă bucurați ochii și sufletul de reînvierea naturii și să folosiți înțelept alimentele pentru a-i oferi corpului curățenia de primăvară de care are nevoie.

Mihaela ȚĂPESCU,

Nutriționist dietetician autorizat

Despre Mihaela Țăpescu

Mihaela Țăpescu este nutriționist dietetician autorizat, absolventă a Facultății de Nutriție și Dietetică din Cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și membru al Colegiului Dieteticienilor din România. Este autoarea primei cărți pentru copii din România despre Microbiomul Uman – ”O introducere a copiilor în lumea Microbiotei Umane”. Este pasionată de Nutriția Pediatrică, Nutriția în perioada Precocepțională, Sarcină și Alăptare, dar și Sănătatea Gastrică fără de care nu putem avea un corp sănătos și armonios. Este specializată în Italia în interpretarea testelor de microbiom BioMetatest, teste de generația a treia și a mineralogramelor.

Site: www.nutritiebiologica.ro

Contact: nutritiebiologica@gmail.com

Telefon: 0723-892.377

Sonet – ”A revenit frumoasa primăvară”, de Alexandru Vlahuță

”A revenit frumoasa primăvară;

Copacii parcă-s ninși de-atâta floare;

Dorinți copilărești, renăscătoare,

Fac inimile noastre să tresară…

Iubire e în razele de soare,

Și farmec în a codrului fanfară,

Și visuri dulci în liniștea de sară:

În cer și pe pământ e sărbătoare.