Zeci de grefieri din Mureș au obținut în instanță majorări salariale semnificative

Un grup de 23 de grefieri și foști grefieri de pe raza Curții de Apel Mureș, cu activitate la Judecătoria Miercurea Ciuc, a obținut în instanță o hotărâre definitivă care le recunoaște dreptul la o majorare salarială de 25%, aplicabilă retroactiv de la 1 ianuarie 2018.

Decizia, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 91/119/2024, nu a fost atacată cu apel, devenind astfel definitivă. Este un caz care, potrivit unui magistrat citat de G4Media.ro, „deschide o cutie a Pandorei”, întrucât ar putea declanșa un val similar de solicitări din partea personalului din justiție la nivel național.

De la Mureș la Miercurea Ciuc: transferul jurisdicției și lipsa de opoziție a instanțelor

Deși provin din județul Mureș, grefierii în cauză au activat la Judecătoria Miercurea Ciuc, aflată în raza de competență a Tribunalului Harghita și a Curții de Apel Târgu Mureș. În mod surprinzător, aceste instituții nu au formulat niciun fel de apărări în cadrul procesului. Tribunalul Covasna a considerat această pasivitate o recunoaștere tacită a pretențiilor reclamante, fapt menționat expres în motivarea hotărârii: „Părţile pârâte Tribunalul Harghita, Curtea de ApelTârgu Mureș, nu au formulat nici un fel de apărări, iar acest fapt constituie o recunoaştere integrală a pretenţiilor părţilor reclamante”.

Reclamanții au cerut recalcularea indemnizațiilor de încadrare prin aplicarea unei valori de referință sectorială (VRS) majorate cu 25%, de la 605,225 lei la 756,53 lei. Tribunalul Covasna le-a dat dreptate, stabilind că această majorare este prevăzută de art. 38 alin. 3 din Legea 153/2017, dar că nu fusese aplicată în mod corespunzător de angajatori. Instanța a dispus recalcularea salariilor începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu actualizarea sumelor în funcție de rata inflației și aplicarea dobânzii legale penalizatoare până la plata efectivă.

Conform deciziei, „se dispune repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială (…) sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective”.

Între decizia Tribunalului Covasna și poziția Înaltei Curți

Decizia Tribunalului Covasna vine în contextul unei poziții deja exprimate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care stabilise anterior, prin Decizia nr. 43/2024, că personalul din familia ocupațională „Justiție” ar trebui să beneficieze de un VRS de 605 lei, fără o majorare suplimentară. Judecătoarea Corina Corbu, președinta ÎCCJ: „Nu doar că nu este vorba despre acordarea vreunei majorări, dar soluția pronunțată este menită tocmai să elimine posibilitatea acordării (…) a unor majorări salariale suplimentare”, potrivit G4Media.ro.

Cu toate acestea, Tribunalul Covasna a interpretat diferit dispozițiile art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr. 153/2017, considerând că majorarea cu 25% trebuie aplicată peste salariul deja stabilit printr-un VRS de 605,225 lei, neplafonat. Instanța a argumentat că, întrucât grefierilor le fusese deja recunoscut, prin decizii anterioare, dreptul la o indemnizație de încadrare calculată pe baza acestui VRS, aplicarea ulterioară a majorării cu 25% este justificată și legală.

Această hotărâre, care favorizează grefierii din Mureș, riscă să provoace un efect de domino la nivelul întregului sistem judiciar. Alte acțiuni similare au fost deja deschise în instanțe din diferite județe, iar pe portalul Tribunalului Covasna au fost identificate mai multe decizii favorabile în cauze similare. „S-a deschis o cutie a Pandorei, toți grefierii și magistrații din țară vor solicita același lucru”, avertizează un înalt magistrat, conform sursei citate.

Presiuni asupra bugetului de stat și reacții din partea autorităților

Majorările salariale obținute de personalul din justiție prin hotărâri judecătorești reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat. Numai majorarea din 2023 a VRS de la 484 lei la 605 lei a generat un impact bugetar de aproape un miliard de euro. Pentru acoperirea acestor cheltuieli, Guvernul a fost nevoit, în decembrie 2023, să aloce 1,15 miliarde de lei din Fondul de rezervă. Fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a cerut însă suplimentar 3,7 miliarde de lei pentru plata drepturilor salariale restante obținute în instanță.

Ministerul Finanțelor a anunțat, în acest context, intenția de a eșalona plata salariilor restante până în 2029, în încercarea de a gestiona sustenabil presiunile bugetare.

Lorena PINTILIE

Sursa foto: freepik.com

Surse: G4Media.ro, Decizia Tribunalului Covasna, Decizia nr. 43/2024 a ÎCCJ