Patru cereri de suspendare a hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor, respinse la Târgu Mureș (UPDATE)

În plin scandal în justiție în urma hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Ploiești de suspendare a executării, respectiv anulării Hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a întregului proces electoral privind alegerea Președintelului României, hotărâre pronunțată în 6 decembrie anul trecut, am dat și noi o căutare după posibile cauze înregistrate la Curtea de Apel Târgu Mureș cu același obiect. Pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș au fost înregistrate în intervalul 10-15 aprilie 2025 șase cereri de chemare în judecată, reclamanții solicitând suspendarea executării „actului administrativ” Hotărârea nr. 32 din 6.12.2024 a Curții Constituționale a României. Dintre cei șase reclamanți, cel mai cunoscut este fostul viceprimar al Municipiului Reghin și consilier local liberal Ionel Rînja, în prezent consilier local din partea partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Vă reamintim că hotărârea din decembrie a CCR prevede, în cele două articole care o compun, anularea întregului proces electoral pentru alegerea Președintelui României, respectiv reluarea în integralitate a procesului electoral.

Pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, au fost înregistrate dosarele cu numărul 121/43/2025, 124/43/2025, 125/43/2025, 126/43/2025, 133/43/2025 și 134/43/2025 care aveau același obiect, și anume suspendare executare act administrative, iar ca pârât Curtea Constituțională a României.

Inadmisibile

Prima cauză a fost înregistrată în 10 aprilie 2025, iar cererea de suspendare a fost depusă de Adrian Șipoș. În 14 aprilie, instanța a hotărât, în ședință secretă, respingerea cererii petentului de a prescrimba termenul de judecată. Ieri, instanța s-a pronunțat asupra cererii de suspendare, considerând-o inadmisibilă. Reclamantul are drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.

În cel de-al doilea dosar, 124/43/2025 apare ca reclamantă Ramona Loghin. Cauza a fost înregistrată, de asemenea, în 10 aprilie. Instanța a dat aceleași soluții ca în cauza anterioară – a respins cererea de preschimbare a termenului de judecată în 14 aprilie și a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 32 din 6.12.2024 în cursul ședinței de judecată de ieri, 24 aprilie.

Cauza cu numărul 125, înregistrată tot în 10 aprilie, îl are ca reclamant pe reghineanul Ionel Rînja, consilier local din partea AUR, care s-a duelat în vara anului trecut cu alți patru candidați pentru funcția de primar al Municipiului Reghin. Pentru mulți ani, Ionel Rînja a fost membru al PNL, calitate politică care i-a asigurat mai multe mandate de consilier local și chiar funcția de viceprimar al Orașului Viorilor.

În dosarul cu nr. 126, înregistrat în 10 aprilie, având-o ca reclamantă pe Ramona Mariana Ștefan, soluțiile au fost aceleași – cererea de preschimbare a fost respinsă ca nefondată în 14 aprilie, iar cererea de suspendare respinsă în această dimineață, ca inadmisibilă.

Două dosare în curs de soluționare

În 14 aprilie a fost înregistrat dosarul cu nr. 133, Florin-Vasile Coja înaintând o cerere de suspendare a Hotărârii nr. 32 a CCR. În 17 aprilie, instanța a respins ca nefondată cererea de preschimbare a termenului de judecată stabilit pentru 29 aprilie. La fel a hotărât completul de judecată de la Curtea de Apel Târgu Mureș și în privința cererii de preschimbare a termenului de judecată formulată de reclamanta Ramona Maria Muntean în dosarul cu nr. 134 înregistrat în 15 aprilie.

“Revoluția” judiciară de la Ploiești

În cursul zilei de ieri, judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a pronunțat o hotărâre care a detonat justiția și politica românească, ultima aflată într-un nou proces electoral privind alegerea Președintelui României.

Acesta a decis în cauza Gheorghița Popescu vs. Curtea Constituțională a României următoarele: “Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 24.04.2025. Document: Hotarâre  135/2025  24.04.2025”.

Hotărârea a fost pronunțată în ciuda faptului că art. 147 (al. 4) din Constituția României prevede că: “Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”, iar actele CCR sunt jurisdicționale și nu administrative. Totodată, prin Legea nr. 47/1992 se stabilesc atribuțiile Curții Constituționale privind respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României.

Hotărârea Curții de Apel Ploiești (motivarea mai jos) a stârnit o furtună juridică începând de ieri după-amiază, aceasta fiind catalogată drept o aberație, fiind larg cunoscut faptul că hotărâririle CCR sunt considerate definitive, deci inatacabile și, implicit, exceptate controlului judecătoresc.

Însă, dacă îmi permiteți o remarcă, hotărârea de la Ploiești este o consecință a faptului că nu există în Constituție, și nici în legea de organizare a Curții Constituționale prevăzut expres acest lucru – al inatacabilității, iar în al doilea rând atribuțiile de verificare a respectării procedurii pentru alegerea Preşedintelui României de către Curtea Constituțională sunt iarăși incomplete și interpretabile.

Nu aș dori să mă alătur corului de bocitoare care animă de luni de zile spațiul public, însă aș sublinia ceva: ceea ce se întâmplă acum sunt efectele “calității” profesionale în treburile legislative a oamenilor care au populat Parlamentul în cele peste 3 decenii de la revoluție și care au preferat să mențină o legislație îndoielnică, incompletă, interpretabilă și puteți să completați cu ce epitete mai doriți ca să își păstreze pentru ei și pentru grupurile lor de interese portițe de scăpare, beneficii etc. Totodată, avem n-cazuri de acte normative declarate neconstituționale, nemodificate de parlament, teoretic suspendate de drept. Și de aici, Dumnezeu cu mila. Ca o concluzie la această paranteză, când semeni superficialitate, te poți trezi într-o zi că îți explodează în față.

Ce urmează

Până acum, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs, Curtea Constituțională, la fel, și cred că nu se simte bine în fața unui asemenea afront, iar Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să revină acum și să declare inadmisibilă o asemenea cerere care supune controlului instanțelor un act de jurisdicție constituțională. ÎCCJ va judeca în această după-amiaza, începând cu ora 16, recursul.

Vă reamintim că în 6 decembrie, cei 9 judecători ai Curții Constituționale a României au hotărât, în unanimitate, următoarele: “1. anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024. 2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.  3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică. Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2024”.

UPDATE. 17.45. Înalta Curte de Casație și Justiție a rezolvat în 24 de ore problema continuării procesului electoral și a hotărât în această după amiază că: „Respinge cererea de suspendare a executării sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca rămasă fără obiect. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în recurs invocată din oficiu. Respinge recursul declarat de Andrei Ştefan Mitrea ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă. Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile. Definitivă. Pronunţată astăzi, 25 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”.

Una dintre cele mai pertinente opinii legate de aceste procese îi aparține avocatului Elenina Nicuț, care a scris următoarele pe pagina sa de Facebook:

„Acum, că s a încheiat balamucul început ieri:

1. Motivarea CA Ploiești nu e vădit aiurită. Deci, dpdv disciplinar, nu cred că se va reține rea credință/gravă neglijență.

2. Au existat totuși 2 aspecte nepermis greșite:

2.1. Cel legat de natura actului atacat, în condițiile în care, prin hotărâri definitive, Înalta stabilise deja că toate deciziile/hotărârile pronunțate de CCR în procedura jurisdicțională, adică aia prevăzută la Cap. III Secțiunea 2 din L. 47/1992, nu s acte administrative. HCCR 1/2017 nu se încadra aici, de unde și admisibilitatea acțiunilor în suspendare/anulare.

2.2. Cel legat de calea de atac indicată în sentința. A fost indicat recursul în 5 zile de la pronunțare, specific acțiunilor întemeiate pe L. 370, deși acțiunea a fost una întemeiată pe L. 554 a contenciosului, deci recurs 5 zile de la comunicare pe suspendare și 15 zile de la comunicare pe anulare.

3. Înalta a făcut și ea varză pe chestiune, întrucât a soluționat recursul înainte de expirarea termenului pentru toate părțile.

===A fost ca în zicala cu nebunul care aruncă o piatră în lac și 10 înțelepți se chinuie să o scoată”.

În concluzie, vom avea turul I în 4 mai, turul II în 18 mai, asta bineînțeles dacă nu mai apare vreo nucleară ca să împrumut un jargon.

Ligia VORO