VIDEO. ”Mureșul Medical”, cu Arina Toth. Vaccinarea, cea mai sigură metodă de protecție

La nivelul județului Mureș acoperirea vaccinală pentru vaccinurile din Programul național de vaccinare este de peste 95% în maternitate, iar pe măsură ce copilul crește rata de vaccinare scade, ajungându-se la 80% în cazul vaccinurilor efectuate la 2-4-11 luni și la 68-69% la 14 ani, a arătat Dr. Iuliu Moldovan, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Mureș, invitat în cadrul emisiunii ”Mureșul Medical”, din studioul Zi de Zi Live.

Emisiunea a avut loc marți, 15 aprilie, și a avut ca temă ”Vaccinarea, cea mai sigură metodă de protecție”. Reducerea acoperirii vaccinale este cauzată atât de neprezentare, contraindicația temporară atunci când copilul este bolnav, dar și de refuzuri și necunoaștere de către părinți a beneficiilor vaccinării, a lipsei medicilor de familie din anumite localități și a distanței lungi ce trebuie parcursă de către părinți până la cabinetul medical.

Vaccinarea, o problemă în zonele fără medic de familie

”La nivelul județului, dar și la nivel de țară, sunt zone neacoperite de medici de familie. Avem patru localități cu peste 5.000 de locuitori la nivelul județului Mureș, în mediul rural, unde nu există medici de familie. Locuitorii acestor localități trebuie să apeleze la un medic din comunele limitrofe pentru acces la servicii medicale. Sunt 10-15 localități în care medicul de familie nu este permanent de luni până vineri. Au un punct de lucru secundar deschis, merg o dată sau de două ori pe săptămână în localitățile respective. Și acesta este un motiv pentru care această rată de acoperire vaccinală e mai mică. (…) Sunt localitățile în special unde sunt grupe vulnerabile (…) dar există și în orașe, în cartiere”, a semnalat Dr. Iuliu Moldovan.

Anul trecut, în luna noiembrie, în cadrul unui articol publicat în Zi de Zi, intitulat ”Semnal de alarmă privind deficitul de medici de familie în județul Mureș”, au fost prezentate, din datele oferite de către Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, zonele deficitare cu acoperire a medicilor de familie. Sunt patru localități care nu au nici un medic de familie și nici măcar un punct de lucru al cabinetelor medicilor de familie. Este vorba despre Bichiș, Chiheru de Jos, Cuci și Hodoșa. În alte 26 de localități din județ, la acea vreme, se înregistra un deficit al prezenței medicului de familie: Albești, Apold, Bahnea, Band, Crăciunești, Ceuașu de Câmpie, Daneș, Deda, Gheorghe Doja, Ghindari/ Chibed, Hodac, Hodoșa, Livezeni, Luduș, Mica Deaj, Nadeș, Petelea, Reghin, Sânpaul, Sângeorgiu de Mureș, Sânpetru de Câmpie, Sighișoara, Solovăstru, Sovata, Târnăveni.

Lipsa de încredere și miturile despre vaccinuri

Unul dintre motivele neprezentării la vaccinare este legat și de miturile ce circulă în spațiul online, cu precădere cel potrivit căruia vaccinarea, mai ales vaccinul ROR, duce la apariția autismului, lucru care nu este dovedit științific, susține Dr. Mihai Negrea, medic specialist epidemiolog la Serviciul de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, cu competență pe vaccinări internaționale, invitat și el în cadrul emisiunii ”Mureșul Medical”. ”Unul dintre marile mituri ale antivaccinării este vaccinul ROR (vaccinul pentru rujeolă-oreion-rubeolă – n.a.) și autismul, care este bazat pe un studiu fals din 2012. Persoana respectivă a și fost condamnată la închisoare pentru acel studiu falsificat, dar se tot perpetuează. Ideea este că vaccinul ROR se face la un an, diagnosticul de autism se pune între 2 și 3 ani. Nu există altă perioadă în care să poți să pui diagnosticul de autism. Adică atunci se descoperă. Dar eu vin și spun altceva. Bun, să facem reducere la absurd. Există o corelație, nu există, dar facem de dragul exemplului: să facem vaccinul la 3 ani, după ce se diagnostichează sau nu se diagnostichează autismul. Se poate face și după aceea (vaccinul – n.a.). După aceea (autismul – n.a.) nu mai apare. Autismul nu se diagnosticheazã la vârsta de 18 ani. Nu apare târziu în viață. Este o boală, dar ea nu este corelată neapărat de un factor infecțios. Deci, din punctul meu de vedere nu există motive să nu ne vaccinăm. Dacă chiar suntem atât de sceptici, hai să ne vaccinăm la trei ani, dar să ne vaccinăm. Că oricum e mai bine la trei ani decât deloc”, a recomandat Dr. Mihai Negrea.

În anii trecuți, județul Mureș s-a aflat pe primul loc în țară ca număr de cazuri de rujeolă,1.274 de cazuri la nivelul întregului județ, în perioada martie 2023-august 2024.

”Că ați vorbit de rujeolă, noi n-am avut decese în județul Mureș, dar au fost 50 de decese în țară și jumătate au fost la adulți, jumătate la copii.  Să luăm și asta în considerare. Că vaccinul ROR nu s-a introdus în România decât din anul 1972 și abia din 1979 s-a făcut pe scară largă. Și atunci se făcea numai o singură doză. Și lumea nu e chiar așa de protejată, nici măcar adulții, mai ales cei în vârstă, care oricum sunt vulnerabili, că mai au și alte boli”, a continuat medicul epidemiolog.

Acesta a mai arătat că pe lângă ”cultura fugii de responsabilitate ” a părinților, inclusiv personalul medical nu este suficient de convins atunci când recomandă vaccinarea.

”În general, ei sunt vaccinati de toate vaccinurile pe care refuză să le administreze copiilor. Cumva nu vor să-și asume indicația vaccinului. Pe de altă parte, nici colegii mei, medici, nu-și asumă neapărat cu subiect și predicat indicația vaccinului, spun ”ați putea face vaccinul acesta sau acesta, ar fi bine”, dar nu spun ”uite, dar fă-l că e bine să-l faci, e mai bine decât să nu-l faci”. Eu, întotdeauna când discut cu pacienții mei, le dau exemplu pe fiica mea. Fiica mea, până la vârsta de un an și jumătate, este vaccinată cu toate vaccinurile care se pot da până la vârsta asta, vorbim de toate opționalele, toate de pe programul național. Și atunci mi-e ușor să argumentez că da, am încredere în vaccinuri pentru că am făcut pentru copilul meu. E și o frică. Și din cauza asta și noi, profesioniștii, nu inspirăm încredere. Că odată ce suntem ezitanți și spunem ”nu știu dacă e bine să faci vaccinul, dacă ar fi indicat, stați să vedem”, în momentul ăsta deja însămânțez îndoiala. Noi, ca și profesioniști, trebuie să avem încredere, unu- în profesia noastră și trebuie să avem încredere în știința din spatele lucrurilor. Dacă nu, noi să ne informăm. Nu putem să cerem pacienților să se informeze despre cum se fac vaccinurile. Noi ar trebui să spunem ”ai încrederere că e bun și el să ne creadă”. Și să nu-i recomandăm ceva ce nu e bun”, a mai spus Dr. Mihai Negrea.

Bolile infecțioase la adulți, mai zgomotoase

Nu doar copiii se recomandă să fie vaccinați, ci și adulții, unele vaccinuri cuprinse în schema de vaccinare în copilărie, dar și cele opționale din această perioadă, ar trebui să fie repetate la vârsta adultă.

”La cineva care face la vârsta de adult o boală infecțioasă a copilăriei de obicei simptomatologia și modul de manifestare sunt mult mai zgomotoase, cu complicații, de obicei. Și nu sunt vaccinate, de obicei, aceste persoane. Nu am avut decese (în perioada epidemiei de rujeolă – n.a.), dar au fost situații cu complicații. De multe ori poate să și rămână cu sechele într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în urma afecțiunii respective”, a subliniat Dr. Iuliu Moldovan.

Un exemplu de afecțiune cu complicații la vârsta adultă este varicela ”mult mai zgomotoasă și cu complicații decât în copilăria mică”. Pentru prevenirea ei vaccinul este opțional, atât pentru copii cât și pentru adulți. Recomandarea medicului epidemiolog este vaccinarea, care este mult mai bună decât să treacă organismul prin boală. La fel, vaccinul pneumococic este indicat să fie administrat și la adulți, în special persoanele ce se știu cu boli cronice, acesta fiind decontat de stat.

”Pneumococicul este indicat la persoane cronice de peste 45 de ani și la toate persoanele, populație generală, peste 60 de ani, pentru că pneumonia este una dintre principalele cauze de deces la persoanele în vârstă în România. (…) Alte vaccinuri, cum este meningococic, hepatită B, sunt recomandate la pacienți oncologici, la pacienții cu boli cronice, diabet, boli cardiovasculare. Adică sunt indicații clare și pentru alte vaccinuri din viața de adult. Personalul medical și cei care lucrează cu persoane la risc ar trebui să se vaccineze de hepatită B. (…) Noi, în județul Mureș, avem și vaccinuri opționale care se recomandă. Suntem unul dintre județele cu o incidență foarte mare a hepatitei A la nivel de țară. Nu e foarte, foarte mare, dar suntem pe primele locuri. (…) Vaccinarea (împotriva hepatitei A – n.a.) nu se face de rutină, se poate administra opțional, se cumpără și la copii și la adulți, dar nu e foarte scump”, a adăugat medicul epidemiolog.

Vaccinurile aflate pe lista de vaccinuri administrate gratuit pot fi prescrise de orice medic aflat în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, acestea fiind decontate 100% sau 50%, în funcție de caz. De asemenea, pot fi administrate de către medicul de familie, medicul epidemiolog, medicul de boli infecțioase, medicul pediatru, dar și de către medici din alte specialități, cu condiția ca aceștia din urmă să fi urmat cursul de vaccinologie.

Alte bariere în calea vaccinării

Vaccinurile pentru bolile copilăriei sunt administrate gratuit până la vârsta de 18 ani, însă sunt cazuri, potrivit medicului epidemiolog, când copiii nevaccinați din cauza convingerilor părinților, ajung adulți ce își doresc să se vaccineze, însă pentru a beneficia de întreaga schemă de vaccinare trebuie să plătească.

”Ce ar ajuta foarte mult este să permitem vaccinarea tânărului adult. Am avut cazuri de tineri de 19-20 de ani nevaccinați. Părinții n-au fost de acord și vin la vârsta de 18 ani,19 ani și zic ”vreau să fac toate vaccinurile”. O schemă vaccinală completă la o persoană de 19 ani ajunge la 2.000 de lei, pentru că nu mai are niciun vaccin decontat dacă e sănătos. Și asta trebuie să o gândim un pic, pentru că ei până la 18 ani nu pot să decidă dacă se vaccinează sau nimeni nu va vaccina un copil sub vârsta de 18 ani fără acordul părinților. Iar după 18 ani, când pot să decidă ei pentru ei, nu mai pot să le administrez gratuit. Și am avut situația asta concretă. (…) Singurul vaccin care se administrează gratuit după 18 ani, până la 19 ani,  e HPV-ul. Acela se dă gratuit 100% pânã la împlinirea vârstei de 19 ani. Restul, nu”, a atras atenția Dr. Mihai Negrea.

Neacoperirea vaccinală, risc pentru apariția de boli eradicate

Acoperirea vaccinală scăzută la nivel mondial a dus la reapariția unor boli demult eradicate.

”Avem primul caz de difterie în Germania. Chiar acum l-au anunțat. Difteria este o boală eradicată, teoretic, din Europa, adică era dispărută, a reapărut tot așa, din cauza ratelor mici de vaccinare. Polio vaccinal circulă în toată Europa. Poliomielita, care este o boală paralizantă, dă invaliditate pe viață. (…) Ultimul pacient cu plămâni de fier (supraviețuitor al poliomielitei ce a trăit într-un plămân de fier – n.a.) a decedat în 2024 în Statele Unite. Plămâni de fier asta înseamnă că trăia într-o cutie de fier care îi asigura presiune pentru că i-au paralizat mușchii spatelui și nu mai putea respira”, a precizat Dr. Mihai Negrea.

Apariția cazurilor de poliomielită este atent monitorizată de autorități și personalul medical.

”Noi am citit despre poliomielită doar din cărți, nu știm (din lipsă de cazuri, fiind eradicate – n.a.). (…) E posibil, datorită neacoperirii vaccinale, să reapară anumite boli infecțioase. Poliomelita e în supravegherea noastră, am informat toate unitățile sanitare, începând de la medici de familie până la spitale să fim atenți că pot să existe cazuri de poliomielită, mai ales în contextul războiului de la graniță, din această zonă, să vină refugiați. Și e posibil să apară cazuri de boli cu care nu ne-am confruntat în ultimii 50 de ani”, a atras atenția directorul DSP Mureș.

Propunere: vaccinarea, rubrică în foaia de observație

Populația ar fi mai conștientă și informată despre beneficiile vaccinurilo dacă în foaia de observație completată înainte de consult ar exista o rubrică de bifat alături de consum de alcool, țigări, medicamente etc, consideră Dr. Mihai Negrea.

”Oamenii au contact cu sistemul de sănătate în diferite puncte, dar în absolut toate punctele, din punctul meu de vedere, trebuie să fie informări despre vaccinare. În afară de pediatrii și uneori medici infecționiști, nimeni nu întreabă pacientul când vine în examenul de rutină ”ce vaccinuri aveți făcute?”. Vaccinarea nu e o practică uzuală, deși ar trebui să fie. Deci pe oricine, oricând vezi să fie de rutinã. Pe lângă cafea, alcool, țigări, consum, medicamente, boli cronice, vaccinuri. Și asta să fie rubrică în foaia de observație, în consult obligatoriu. Și atunci devine toată populația mai conștientă că există diferite boli și există vaccinuri”, a sugerat medicul epidemiolog.

Arina TOTH

Ioana TURC