Asociația ”Milites Marisensis”, metodă alternativă de predare a Istoriei

Cu ocazia „Nopții Muzeelor”, dar și datorită faptului că de ceva timp sunt voluntară în cadrul Asociației Milites Marisensis, am apelat la prof. univ. Fábián Istvan (veteran în asociație, ocupând rolul de secretar) pentru a ne prezenta o scurtă istorie a activității pe care o practică încă din anul 2016. În cele ce urmează o să aflați mai multe despre începuturile asociației, despre proiectele în care s-au implicat, despre armurile și armele pe care le folosesc, dar și despre ceea ce ține de viitorul asociației și proiectele în care se vor implica.

Dorința implementării ideii de „istorie vie”

„În 2014 am participat la o conferință la Turda unde m-am întâlnit cu un coleg muzeograf de la Muzeul Național al Unirii, Ioan Oprea, care a lansat această provocare de a încerca să facem o trupă de reconstituire istorică pe armata romană și în Târgu Mureș”, începe prof. Fábián relatarea punerii bazelor asociației. După o îndelungă căutare, s-au adunat la un loc cei „șapte membrii fondatori”, care împreună au stabilit „formatul trupei, perioada din istoria Imperiului Roman, mai precis din istoria Daciei romane” care va fi readusă la viață. „La data de 6 iunie 2016 am primit OK-ul oficial din partea autorităților”.

Când vine vorba de scopul ei, principala dorință a fost aceea de a oferi o „abordare mai pragmatică, mai reală a istoriei”, scoțând-o de pe băncile școlii și universității, oferind „o metodă alternativă de predare, ceea ce deja în lumea occidentală funcționează încă din anii 2000”, și care este cunoscută sub termenul de „eduteimant”. Din acest punct de vedere, ideea principală nu a fost aceea de „a părea noi ciudații orașului care defilează în uniforme ciudate, ci să oferim și o variantă viabilă de redare a istoriei”, povestește prof. Fábián Istvan.

Cumpărarea și/ sau producerea echipamentelor după procedee istorice

Când vine vorba despre echipamentul pe care asociația îl folosește, el este într-adevăr historically accurate, „o parte din acesta fiind făcut de către colegii noștri, mai precis, scuturile romane, de către colegul Cătălin Tămaș, ajutor venind și din partea colegilor de la Alba Iulia când vine vorba de armuri, iar ceea ce nu se poate obține din fonduri proprii este cumpărat din străinătate”, ne spune prof. Fábián Istvan.

Ideea principală pe care se bazează fabricarea armurilor și armelor este aceea ca greutatea lor finală, materialul din care sunt produse, dar și procesul de fabricație „să fie cât de cât apropiate de corectitudinea istorică”.

Vorbind despre prețul pieselor achiziționate, prof. Fábián ne prezintă cele două posibile variante când vine vorba despre această piață a reconstituirii care este tot mai răspândită. „Pe de-o parte este invadată de produse de calitate, care bineînțeles costă un pic mai mult, dar oferă un echilibru între calitate și preț, dar există și foarte multe reproduceri, în special din India, care la un preț convenabil îți oferă un produs de mai proastă calitate”, explică profesorul. Tocmai din această cauză, ceea ce se poate face, este produs de mână. Mai multe decât atât, s-a observat o foarte mare creștere a industriei române în ceea ce ține de echipamentele antice și medievale, existând „foarte mulți meșteri, fierari de foarte bună calitate și care deja produc echipamente bune la prețuri accesibile pentru România”, ne spune prof. Fábián Istvan.

Mai mult decât atât, ceea ce este foarte interesant și de apreciat din punctul de vedere al fabricației acestor piese de reconstituire istorică este faptul că foarte mulți dintre fierari, se străduie să urmeze metodele „antice sau de epocă”. Cu toate acestea, există foarte multe provocări, „fierul antic, în varianta respectivă nemaiputându-se găsi, metodele de extracție și de prelucrare fiind cu totul altele, dar există fierari care fac obiectele în forjă, prelucrându-le cum trebuie, existând totuși această marjă de modernitate care este inerentă”, povestește prof. Fábián.

„Proiecte au fost foarte multe, festivaluri și mai multe”

Festivalurile la care a participat Asociația Milites Marisensis până în prezent, sunt numeroase, printre ele aflându-se și Festivalul Roman de la Alba Iulia, din 2015 până în 2016, Festivalul Roman de la Călugăreni, „unde prin relație cu Muzeul Județean Mureș suntem abonați, fiind într-un fel gazdele” evenimentului; chiar și Festivalul Getodava de la Iași. „Am prins și niște festivaluri internaționale, o parte dintre colegi mergând în Elveția, Bulgaria, Ucraina, Moscova (2017)” care, după cum bine cred că ne putem da seama, au fost de mare anvergură. În plus, dacă cumva vă este în drum sau dacă doriți să faceți o călătorie până la Oradea vara această, nu ezitați să treceți și pe la Festivalul Medieval, unde îi veți putea vedea pe soldații din Asociația Milites Marisensis în acțiune.

Pe lângă acestea anterior menționate, mai sunt și câteva proiecte/ evenimente de o anvergură mai mică, ele fiind intitulate „Ore de Istorie Vie”, trei-patru membrii asociației (depinzând de posibilitate) fiind invitați de către diferite școli, pentru a le prezenta elevilor informații despre armata romană, despre echipament, dar și despre viața de zi cu zi a soldaților. În acest fel, după cum a mai spus și dl. profesor anterior, istoria devine mai multe decât un simplu manual sau o simplă hartă, fiind adusă la viață.

„Sunt tot soiul de activități de mai mică sau de mai mare anvergură care asigură vizibilitate și un public care poate în felul acesta învață pe viu ce înseamnă istoria și reconstituirea istorică, și care sunt modalitățile prin care poți să iei contact cu o lume considerată azi dispărută”, încheie prof. Fábián Istvan.

Participarea la festivaluri cu tradiție, dar și cu un anumit nivel

„Dorim să participăm la acest tip de festivaluri, în măsura posibilităților”, declară dl. prof. Fábián, anul acesta, după cum am spus, fiind prezenți la Oradea, unde se va organiza „un festival multi-epocă, antic și medieval”.  În plus, dacă se va putea, Asociația Milites Marisensis va fi prezentă la Ziua castrului de la Călugăreni, care momentan se află într-un proces „de reconstituire masivă, dar și de punere în circulație turistică, fiind un sit UNESCO.

„Ideea este că, pe de-o parte vrem să participăm la festivaluri care într-adevăr nu doar că au tradiție, dar au și un anumit nivel, care nu sunt niște serbări câmpenești în care amestecăm stilurile și în care să facem rabat de la ce ne-am propus”, încheie prof. Fábián Istvan, dorind ca asociația să participe la evenimente bine organizate, cu o tematică exact stabilită, la care să fie prezenți mai multe trupe de reconstituire, care fac ceea ce fac atât cu pasiune, cât și cu o foarte mare seriozitate.

Andrada UIFĂLEAN